Amenajarea durabilă a zonei turistice în România

INTRODUCERE

Numărul celor care consideră astăzi că turismul reprezintă, în primul rând, o modalitate plăcută de refacere a forței de muncă mai ales pe fondul stresantei vieți moderne contemporane, este din ce în ce mai mare. Drept urmare, numărul celor care călătoresc este și el în creștere. Putem afirma în mod logic că o parte dintre aceste aspecte sunt datorate îmbătrânirii populației planetei și dorinței de a recupera câte ceva din „lucrurile” omise în „prima tinerețe”. Poate tocmai de aceea unele dintre produsele turistice oferă diverse modalități de rememorare a trecutului; turistul revenind după un număr de ani, în căutarea nostalgică a unor amintiri - din dorința de regăsire a anumitor servicii sau imagini, uneori pentru a realiza evoluția unei anumite zone sau pentru a se reîntâlni cu istoria. În alte cazuri, turistul alege destinația preocupat de înlăturarea monotoniei, dorind schimbarea mediului și sesizarea dimensiunilor reale ale unor medii socio-economice. Din diverse motive - unul important fiind reprezentat de costul ridicat al vieții (și asta nu numai în țara noastră) - activitățile turistice sunt marcate de o pronunțată sezonalitate (mai ales în România), iar pentru fiecare dintre consumatori reprezintă activități ocazionale. Ținând cont de tendințele actuale se pare că în viitor turismul se va transforma dintr-o preocupare ocazională într-una permanentă, cu tendința de a deveni o nevoie, o necesitate de evadare, resimțită din ce în ce mai mult de omul modern.

În lucrarea data voi vorbi despre diferitemetode de dezvoltare durabilă și eficientă a turissmului în România.

Scopul lucrării:Analiza bibliografică a informației referitoare la tema cointeresată de mine.

Obiectivele:

- Analiza dezvoltării turismului în România.

- Studierea factorilor care duc la amenjarea durabilă a zonei turistice în România

- Analiza factorillor eficienței economice a turismului în România

- Factorii de dezvoltare a turismului in în România

- Concluzii si propuneri.

1. DEZVOLTAREA TURISMULUI IN ROMÂNIA

Vocația turistică a României este determinată de varietatea și complexitatea reliefului, de bogăția apelor de suprafață sau a celor subterane, de climatul continental de tranziție, de vegetația și fauna bogată și variată, de istoria multimilenară a poporului român, de ospitalitatea oamenilor. De asemenea poziția geografică a României asigură și funcția de turism de tranzit; teritoriul său este traversat de principalele drumuri ce realizează legătura între vestul și nordul Europei cu sudul continentului, dar și cu Orientul Apropiat și Mijlociu.

România este o țară carpato-danubiano-pontică, cele trei mari elemente naturale ale Europei îngemănându-se pe teritoriul României. Este țară carpatică nu numai pentru că pe teritoriul său se desfășoară 2/3 din suprafața acestui lanț montan. Toate aceste elemente introduc o diversitate a resurselor turistice: de la crestele montane ale Carpaților la canalele pline de stuf, păsări și pești ai Deltei Dunării și până la plajele cu nisip fin ale Mării Negre.

Dintre treptele de relief, munții sunt cei care exercită o atracție deosebită pentru turiști. În România munții ocupă o suprafață de circa 66000 kmp, mai mult decât suprafața montană a Austriei. În Carpații românești se află cel mai lung lanț vulcanic din Europa, cel mai lung defileu din Europa și peste 11 000 peșteri (din care 145 cu valoare turistică de excepție), numărul acestora fiind depășit doar de cele din Franța.

Hidrografia susține și ea în mod revelator vocația turistică a României. Cea mai mare parte a râurilor izvorăsc din Munții Carpați și se îndreaptă către granițele țării, debușând în Dunăre. Atât râurile interioare cât și Dunărea constituie atracții turistice de primă mărime. Pe teritoriul României sunt și peste 4000 de lacuri de origini diferite, multe dintre ele fiind incluse în circuitul turistic. În sud-estul României se găsește Marea Neagră care joacă un rol important în turismul balnear din această parte a Europei. Rețelei hidrografice de suprafață i se adaugă cea subterană deosebit de bogată și de valoroasă din punct de vedere turistic. În țară se găsesc circa 3000 de izvoare minerale care au jucat rolul primordial în dezvoltarea turismului balnear de cură românesc.

Poziționarea României pe paralela de 45° latitudine nordică determină un climat temperat iar poziționarea în cadrul continentului determină tipul de tranziție. Acest tip de climat - temperat de tranziție - este favorabil turismului, permițând o circulație turistică în tot timpul anului.

Strâns legată de relief și climat este și marea bogăție și diversitate a vegetației și faunei: stepă, silvostepă, pădure. O mențiune aparte merită Delta Dunării, ecosistem unic în Europa.

Vocația turistică derivă și din aportul creator al poporului român, materializat în prezența numeroaselor vestigii ce atestă vechimea milenară a populației în acest teritoriu și nivelul ridicat de civilizație la care a ajuns în decursul diferitelor etape istorice. Între aceste vestigii pot fi enumerate: cetățile dacice, castrele romane, cetățile feudale, castelele și bisericile feudale, muzeele, casele memoriale, monumentele de arhitectură.

Ceea ce oferă o autenticitate maximă actului turistic sunt obiectivele și manifestările etnografice care sunt cu adevărat unice și care reprezintă comuniunea dintre poporul român și teritoriul pe care-l locuiește.

În concluzie putem spune că vocația turistică a României se sprijină pe: apele minerale, termale și termominerale; peisajul variat (munte-mare); potențialul speoturistic; climatul favorabil; fondul turistic antropic original; ospitalitatea poporului român.