Analize Chimice

Proiect
8/10 (1 vot)
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 51 în total
Cuvinte : 16844
Mărime: 1.05MB (arhivat)
Cost: 10 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Andrei Ionescu

Extras din document

Generalităţi

Se vorbeşte de o analiză chimică atunci când activitatea depusă, de o persoană, grup

sau organizaţie, are drept rezultat cel puţin o caracteristică chimică calitativă (adică o

proprietate ce indică prezenţa sau absenţa unei specii chimice) sau cel puţin o cifră care indică un conţinut dintr-o specie sau material dat. Ansamblul de operaţii şi măsurători, plus

condiţiile experimentale, menite să dea, măcar în parte, compoziţia fizico-chimică a unei

"probe" din material, produs sau ţesut biologic, convenim să-l numim sistem analitic.

Analize Chimice

1. Analiza calitativă şi cantitativă

În trecut, rezultatele analizelor în medicină erau obţinute în mod calitativ, de aceea, majoritatea diagnosticelor erau bazate pe simptoame şi/sau examinările cu raze X, deşi era cunoscut faptul că multe boli fiziologice erau însoţite de schimbări chimice în lichidele metabolice. Uneori erau utilizate teste pentru a detecta componenţii normali sau anormali în diferite probe recoltate pentru analiză. Aceste teste în procedee prin intermediul cărora a devenit posibilă determinarea cantitativă a componenţilor incluşi Pe măsură ce precizia a crescut şi au fost stabilite proporţiile normale, a devenit clar că rezultatele de laborator au putut fi folosite în scopul precizării diagnosticelor.

În prezent, pentru examinarea medicală generală a unui bolnav sau pentru a diagnostica un ansamblu specific de simptoame este nevoie de o serie de analize cantitative ale unor probe recoltate din corpul omenesc. În viitor, astfel de probe se estimează că vor deveni din ce în ce mai numeroase, iar rezultatele analizelor vor putea fi la îndemâna medicului, jucând un rol esenţial la stabilirea diagnosticului. În mod curent, peste două miliarde de probe sunt executate anual în laboratoarele clinicilor medicale şi acest număr creşte mereu. Majoritatea acestor teste includ determinarea glucozei, ureei, proteinelor, sodiului, calciului, HCO3-/H2CO3, acidului uric şi pH-ului.

2. Alegerea unei metode de analiză

Odată ce este definit obiectivul analizei, trebuie ca la alegerea metodei de analiză să se precizeze o serie de factori cum sunt: domeniul de concentraţie, precizia şi sensibilitatea cerute, selectivitatea şi rapiditatea. În funcţie de cantitatea aproximativă de substanţă care trebuie determinată dintr-o probă, metodele analitice se clasifică ca în tabelul 1.2:

În conformitate cu această clasificare, metodele chimice se pretează cel mai bine la determinarea macrocantităţilor, iar metodele instrumentale pentru microcantităţi.

Exactitatea

Este măsura încrederii acordată măsurătorii efectuate cu un mijloc de măsură. Aceasta se referă la sistemul analitic, în ansamblu, indiferent de locul şi timpul măsurătorii. Exactitatea se măsoară folosind un material (substanţă) zis etalon - în care încrederea este deplină.Diferenţa dintre valoarea adevărată, adică aceea recunoscută unanim, şi cea măsurată o denumim eroare. Este esenţial ca etalonul să fie recunoscut de toate laboratoarele interesate.

Exactitatea este măsurată şi de corelaţia ce există între un standard şi o probă, la măsurători repetate. În acelaşi timp, exactitatea estimează posibilitatea de apariţie a erorilor sistematice O comparaţie intuitivă dintre exactitatea unei analize şi trasul la ţintă cu o puşcă scoate în evidenţă sensul exactităţii.

Sensibilitate, precizie şi selectivitate

Într-o metodă analitică, noţiunea de sensibilitate corespunde concentraţiei minime intr-o substanţă ce poate fi determinată cu o anumită siguranţă. Alegerea unei metode de analiză depinde de sensibilitatea cerută. Cu cât este mai mică proba şi cu cât compusul de interes în probă este mai puţin prezent cu atât metoda trebuie să fie mai sensibilă. Precizia se referă la corectitudinea rezultatului obţinut printr-o metodă analitică. La fel ca şi sensibilitatea, precizia variază de la o metodă la alta. Practic, se va alege metoda care furnizează gradul de acurateţe cerut. Selectivitatea constituie o proprietate a unei metode de a furniza o precizie mai mare la determinarea unei anumite substanţe dintr-un amestec, comparativ cu alte substanţe coprezente. Cu cât proba este mai complexă, metoda trebuie să fie mai selectivă. Adesea se mai foloseşte termenul de specificitate. Dacă selectivitatea arată o anumită preferinţă pentru o substanţă, noţiunea de specificitate, într-o metodă analitică implică un răspuns specific. În general însă, metodele analitice nu sunt complet specifice faţă de un anumit component. Timpul şi costul realizării unei analize sunt corelate cu dotarea laboratoarelor cu echipament adecvat şi prezenţa unui personal calificat. Dacă există mai multe probe similare, de exemplu în cazul controlului de calitate, devin posibile mijloace de automatizare. Adesea, scurtarea timpului în care se execută o analiză se face pe seama preciziei care, în anumite situaţii, poate fi admisă.

Preview document

Analize Chimice - Pagina 1
Analize Chimice - Pagina 2
Analize Chimice - Pagina 3
Analize Chimice - Pagina 4
Analize Chimice - Pagina 5
Analize Chimice - Pagina 6
Analize Chimice - Pagina 7
Analize Chimice - Pagina 8
Analize Chimice - Pagina 9
Analize Chimice - Pagina 10
Analize Chimice - Pagina 11
Analize Chimice - Pagina 12
Analize Chimice - Pagina 13
Analize Chimice - Pagina 14
Analize Chimice - Pagina 15
Analize Chimice - Pagina 16
Analize Chimice - Pagina 17
Analize Chimice - Pagina 18
Analize Chimice - Pagina 19
Analize Chimice - Pagina 20
Analize Chimice - Pagina 21
Analize Chimice - Pagina 22
Analize Chimice - Pagina 23
Analize Chimice - Pagina 24
Analize Chimice - Pagina 25
Analize Chimice - Pagina 26
Analize Chimice - Pagina 27
Analize Chimice - Pagina 28
Analize Chimice - Pagina 29
Analize Chimice - Pagina 30
Analize Chimice - Pagina 31
Analize Chimice - Pagina 32
Analize Chimice - Pagina 33
Analize Chimice - Pagina 34
Analize Chimice - Pagina 35
Analize Chimice - Pagina 36
Analize Chimice - Pagina 37
Analize Chimice - Pagina 38
Analize Chimice - Pagina 39
Analize Chimice - Pagina 40
Analize Chimice - Pagina 41
Analize Chimice - Pagina 42
Analize Chimice - Pagina 43
Analize Chimice - Pagina 44
Analize Chimice - Pagina 45
Analize Chimice - Pagina 46
Analize Chimice - Pagina 47
Analize Chimice - Pagina 48
Analize Chimice - Pagina 49
Analize Chimice - Pagina 50
Analize Chimice - Pagina 51

Conținut arhivă zip

  • Analize Chimice.doc

Alții au mai descărcat și

Coroziunea

6. METODE DE PROTECTIE ANTICOROSIVA A MATERIALELOR METALICE Protectia împotriva coroziunii reprezinta totalitatea masurilor care se iau pentru a...

Hidrocarburi aciclice saturate (Alcani)

Hidrocarburile aciclice saturate numite alcani sau parafine, au formula generala CnH2n+2. Conform cu aceasta formula fiecare termen din seria...

Te-ar putea interesa și

Gestiunea fenomenelor de poluare accidentală a resurselor de apă

MEMORIU JUSTIFICATIV Din cele mai vechi timpuri omul a încercat sa modifice mediul înconjurător pentru satisfacerea nevoilor sale vitale de hrană...

Analize Fizico-Chimice ale Laptelui de Consum

1. INTRODUCERE Până la sfârşitul secolului al XIX-lea laptele a constituit circa 50% din hrana zilnică a poporului român. Date privind primele...

SA se Proiecteze o Secție pentru Fabricarea a 3t de Crenvurștilor cu Adaosuri Proteice Vegetale

2.INTRODUCERE. Dintre alimentele de origine animală, carnea este cea mai importantă sursă de proteine, furnizând toţi aminoacizii...

Tehnologia de Cultivare a Cartofului

IMPORTANŢA ŞI RĂSPÂNDIREA CARTOFULUI ÎN LUME ŞI ÎN ROMÂNIA Importanţă Cartoful este una din cele mai importante plante alimentare, industriale şi...

Fabricarea Drojdiei de Panificație

CAPITOLUL 1 MEMORIU JUSTIFICATIV Industria fermentativa ocupa un loc important în industria alimentara si contribuie, prin procesele sale...

Analiza și Prevenirea Avariilor

Avarii în structurile sudate - avariile ( adică distrugerea totală sau parţială a structurilor sudate) au apărut de la primele construcţii sudate;...

Intoxicația cu plante ce conțin alcaloizi pirolizidinici

1. Introducere Alcaloizii pirolizidinici (AP) reprezinta unul dintre cele mai importante grupuri de toxine vegetale din lume, si reprezinta o...

Ghid de bune practice pentru siguranța laboratorului de lapte, carne și conserve de legume și fructe

INTRODUCERE Scop: principiile generale ale ghidului de bune practici de igienă în industria laptelui, carnii si conservelor de legume si fructe au...

Ai nevoie de altceva?