Elaborarea Anteproiectului Tehnologic al Unei Coloane de Distilare Atmosferică

Domeniu: Chimie Generală

Conține 1 fișier: doc

Pagini : 38 în total

Cuvinte : 3796

Mărime: 266.92KB (arhivat)

Publicat de: Eduard Preda

Puncte necesare: 8

Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Prof. dr. ing. I. Onutu

Universitatea Petrol-Gaze Ploieşti Facultatea de Tehnologia Petrolului şi Petrochimie Catedra „Ingineria Prelucrării Petrolului şi Petrochimie”

Descarcă acum

Cuprins Extras Bibliografie Preview

Cuprins

CUPRINS
DATE DE PROIECTARE 3
1. CALCULUL CONŢINUTULUI POTENŢIAL DE PRODUSE ALBE 4
2. DETERMINAREA PROPRIETĂŢILOR MEDII ALE PRODUSELOR DIN DA 5
2.1. CURBELE PRF ŞI VE PE FRACŢIUNI 5
2.2. DENSITATEA, MASA MOLECULARĂ MEDIE ŞI FACTORUL DE CARACTERIZARE ALE FRACŢIUNILOR 5
3. ALEGEREA SCHEMEI TEHNOLOGICE 6
4. CALCULUL SISTEMULUI DE FRACŢIONARE 7
4.1. ALEGERE TIPULUI ŞI NUMĂRULUI DE TALERE 7
4.2. STABILIREA PROFILULUI PRESIUNILOR ÎN COLOANĂ 8
4.3. CALCULUL TEMPERATURILOR DIN COLOANĂ 8
4.3.1. BILANŢUL MATERIAL ÎN ZONA DE VAPORIZARE ŞI STRIPARE A COLOANEI 8
4.3.2. CALCULUL TEMPERATURILOR ÎN COLOANA DE DISTILARE ATMOSFERICĂ DE TIP „U” 9
4.3.3. CALCULUL TEMPERATURILOR PE TALERELE DE CULEGERE ALE PRODUSELOR LATERALE ŞI LA BAZA STRIPERELOR 12
5. SARCINA TERMICĂ A CUPTORULUI TUBULAR 19
6. APĂ DE RĂCIRE DIN CONDENSATORUL DE LA VÂRFUL COLOANEI 19
7. BILANŢURILE MATERIAL ŞI TERMIC PE COLOANĂ 20
8. DIMENSIONAREA TEHNOLOGICĂ A COLOANEI DE DA 21
8.1 CALCULUL DIAMETRULUI COLOANEI 21
8.2 CALCULUL ÎNĂLŢIMII COLOANEI 21
9. DESCRIEREA FLUXULUI TEHNOLOGIC, A CONTROLULUI FABRICAŢIEI, A MĂSURILOR PRINCIPLAE DE PROTECŢIA MUNCII. CONSUMURI ŞI APECTE ECONOMICE 22
BIBLIOGRAFIE 25
ANEXA I 26
ANEXA II 33
ANEXA III 38

Extras din proiect

Date de proiectare

1. Tipul ţiţeiului şi carcateristicile acestuia: T8 (vezi tabel 1)

2. Produsul urmărit a se obţine în cantitatea maximă: motorina

3. Capacitatea instalaţiei de DA (debitul de prelucrare):

4. Temperatura de intrare a ţiţeiului în cuptor:

5. Temperatura apei de răcire la condensator:

6. Temperatura şi presiunea aburului: ,

7. Combustibil folosit la cuptoare: combustibil lichid – păcură.

Tabelul 1. Curba PRF a ţiţeiului şi proprietăţile acestuia:

Fracţiunea

Temp, 0C %vol.dist. %vol. cumul.

1 29-50 3,2 3,2 0,628

2 50-75 4,6 7,8 0,659

3 75-100 4,5 12,3 0,696

4 100-125 5,9 18,2 0,724

5 125-150 6,3 24,5 0,751

6 150-175 5,5 30,0 0,773

7 175-200 5,5 35,5 0,786

8 200-225 4,7 40,2 0,797

9 225-250 5,1 45,3 0,810

10 250-275 6,0 51,3 0,827

11 275-310 4,3 55,6 0,845

12 310-340 5,2 60,8 0,855

13 340-370 5,4 66,2 0,877

14 370-398 4,7 70,9 0,894

15 398-428 5,6 76,5 0,907

- Reziduu 23,5 100 0,997

Tabelul 2. Curba VE a ţiţeiului la presiunea atmosferică (metoda Maxwell):

%vol 0 10 20 30 40 50 60 70 80 90

tVE,0C 105 136 171 206 240 276 303 334 368 417

1. Calculul conţinutului potenţial de produse albe

1. Se trasează curba PRFţiţei din datele de proiectare (vezi tabel 1, fig.I.1)

2. Se stabilesc limitele de distilare pe curba STAS pentru produsele ce urmează a fi obţinute (tabel 2 ghid)

3. Se stabilesc decaljale pe curba STAS între produse vecine (tabel 3 ghid):

4. Se transformă decalajul pe curba STAS în decalaj pe curba PRF cu ajutorul graficului de corelare (fig. I.3 ghid):

5. Se corelează temperatura la 100% distilate pe curba STAS cu temperatura la 100% pe curba PRF (fig. I.3 ghid)

6. Se calculează temperatura iniţială pe curba PRF a produsului uşor cu relaţia:

7. Se calculează temperaturas de tăiere între produsul uşor şi greu cu relaţia:

8. Din curba PRF a ţiţeiului, în funcţie de temperatura de taiere, se citeşte % volum cumulat de produse distilate

9. Se determină potenţialul de produse albe (vezi tabelul 2).

Tabelul 2. Potenţialul de produse albe

Produs TfSTAS,0C TfPRF,0C dSTAS,0C SPRF0C t0%PRF-t100%PRF,0C Tt,0C %vol la tt Randament produse

%vol %gr

Benzină uşoară 128 136

29-136 122 17,4 17,40 14,14

Benzină grea 205 215 108-215 205 36,5 19,10 17,50

Petrol 280 294 195-280 254 46,5 10,00 9,58

Motorina 369 388 228-388 388 69,3 22,80 23,13

2. Determinarea proprietăţilor medii ale produselor din DA

2.1. Curbele PRF şi VE pe fracţiuni

Curbele PRF pe fracţiuni se trasează având în vedere potenţialul de produse. Ca şi limite de distilare se consideră valorile t0%PRF-t100%PRF din tabelul 2, iar %vol la tt =100. Curbele VE pe fracţiuni se trasează pornind de la curba PRF prin metoda Edmister-Okamoto.

Tabel 3. Curbele PRF şi VE pentru benzina uşoară (vezi fig. I.3):

%vol 0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

tPRF, 0C 29 41 52 61 70 80 90 99 108 122 136

tVE, 0C 68 70 - 75 - 80 - 86 - 94 97

Tabel 4. Curbele PRF şi VE pentru benzina grea (vezi fig. I.4):

%vol 0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

tPRF, 0C 108 129 137 144 152 161 170 178 187 196 215

tVE, 0C 153 155 - 159 - 163 - 168 - 173 178

Tabel 5. Curbele PRF şi VE pentru petrol (vezi fig. I.5):

%vol 0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

tPRF, 0C 195 209 216 221 227 232 237 242 247 254 280

tVE, 0C 228 229 - 232 - 235 - 238 - 242 247

Tabel 6. Curbele PRF şi VE pentru motorină (vezi fig. I.6):

%vol 0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

tPRF, 0C 228 251 273 291 30 325 337 349 361 374 388

tVE, 0C 290 297 - 310 - 324 - 336 - 348 353

2.2. Densitatea, masa moleculară medie şi factorul de caracterizare ale fracţiunilor

- densitatea se determină din curba %medii-densitate (vezi fig. I.2), citind densitatea la jumătatea intervalului corespunzător fiecărui produs

- densitatea se determină funcţie de , între cele două valori fiind valabilă relaţia:

- masa moleculară medie, , se determină după formula:

- factorul de caracterizare se calculează cu relaţia:

, unde

- temperatura la care distilă 50% fracţiune îngustă pe curba STAS.

Temperaturile la care distilă 50% din fracţiunile înguste pe curba STAS se determină cu ajutorul curbelor PRF trasate pentru fiecare fracţiune (vezi fig. I.3 – I.6), valori care se corectează cu ajutorul graficului de corelare 50% pe PRF – 50% pe STAS (fig. I.1 ghid).