Extras din proiect
În 1915, dr. Richard Willstatter a primit premiul Nobel pentru descoperirea structurii chimice a clorofilei, iar 15 ani mai târziu, în 1930, dr. Hans Fisher a primit premiul Nobel pentru descoperirea structurii chimice a hemoglobinei, fiind surprins să descopere că aceasta avea o structură aproape identică cu cea a clorofilei.
Hemoglobina este o cromoproteina transportoare de oxigen. Are o greutate moleculara de 64500 si este principalul pigment sanguin si vector de gaze sanguine la animalele superioare.
Fierul bivalent îi conferã culoarea rosie sângelui. Hemoglobina este prezentã aproape exclusiv în citosolul eritrocitar.
Culoarea verde, caracteristică plantelor, se datorează pigmentului numit clorofilă, care se găseşte din abundenţă în frunzele acestora.
Clorofila a mai fost numită şi - rază solară lichidă -, deoarece absoarbe energia soarelui.
Aşa cum hemoglobina este pigmentul care conferă culoarea roşie hematiilor din sânge, clorofila este pigmentul care dă plantelor culoarea verde. Principala diferenţă dintre hemoglobină şi clorofilă rezidă în prezenţa ionului metalic central: în cazul hemoglobinei, ionul central este fierul, iar în cazul clorofilei, ionul central este magneziul. Iniţial, s-a presupus că pigmentul clorofilă este format dintr-un singur compus, dar, în 1964, Stokes a demonstrat, cu ajutorul spectroscopiei, că este un amestec de doi compuşi: clorofila a liposolubilă şi clorofila b.
Conținut arhivă zip
- Hemoglobina si Clorofila.ppt