Influența biodiselului asupra unei culturi microbiologice adaptată poluanților din industria chimică

Proiect
8/10 (1 vot)
Conține 2 fișiere: docx, pptx
Pagini : 57 în total
Cuvinte : 9451
Mărime: 11.68MB (arhivat)
Publicat de: Ilie Nedelcu
Puncte necesare: 7
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Catalina Gheorghe

Cuprins

  1. CUPRINS
  2. I. INTRODUCERE 4
  3. I.1. ASPECTE GENERALE PRIVIND UTILIZAREA BIOCOMBUSTIBILILOR 6
  4. I.1.1. Combustibili alternative 6
  5. I.1.2. Istoria şi încercarea de utilizare a uleiurilor vegetale 8
  6. I.2. MEDIUL ŞI BIOCOMBUSTIBILII 9
  7. I.2.1. Generalitati despre biodiesel 11
  8. I.2.2. Proprietăţi generale 12
  9. I.3. TEHNOLOGII DE FABRICARE A BIODIESELULUI 14
  10. I.3.1. Materii prime 14
  11. I.3.2 Cultura de rapiţă în România 15
  12. I.3.3. Proprietăţi biologice şi chimice ale rapiţei 15
  13. I.3.4. Caracteristici biodiesel 17
  14. I.4. DESCRIEREA FLUXULUI TEHNOLOGIC DE PREPARARE A BIODIESELULUI 21
  15. I.5. EMISII DE NOXE REZULTATE LA UTILIZAREA BIODIESELULUI 23
  16. I.6. PRINCIPALELE UTILIZĂRI ALE BIODIESELULUI 24
  17. I.6.1. AVANTAJE / DEZAVANTAJE ALE BIODIESELULUI 27
  18. II. PARTEA EXPERIMENTALĂ 28
  19. II.1. PRINCIPIU SI MOTIVAŢIA LUCRĂRII 28
  20. II.1.1. Nămol biologic activ 28
  21. II.1.2. Aparatura de laborator 30
  22. II.2. ETAPA DE STERILIZARE A POLUANTULUI 31
  23. II.2.1. Modul de lucru 31
  24. II.3. OBSERVAŢII MICROSCOPICE 33
  25. III. CONCLUZII 35
  26. BIBLIOGRAFIE 40

Extras din proiect

Lucrarea prezintă influenţa biodieselului asupra unei culturi microbiologice adaptate poluanţilor din industria chimică.

La nivel European procesul de obţinere a combustibililor Biodiesel s-a extins considerabil. Combustibilul Biodiesel a început să fie fabricat în cantităţi din ce în ce mai mari şi s-a început deja înlocuirea motorinei cu acest biocombustibil

Biodieselul este un amestec de metil esteri, obţinut din surse naturale regenerabile, cum ar fi uleiurile vegetale. Cea mai comună sursă de materie primă pentru obţinerea uleiurilor vegetale o reprezintă seminţele de rapiţă, floarea soarelui şi soia, dar şi uleiurile comestibile reziduale. Biodieselul poate fi folosit singur sau în amestec cu un combustibil fosil, obţinut prin rafinarea ţiţeiului.

Microorganismele reprezintă cea mai importantă sursă de enzime. Este astfel

argumentată importanţa cercetărilor de izolare şi selectare a microorganismelor potenţial producătoare de lipase ( enzimă din sucurile digestive care hidratează grăsimile, descompunându-le în glicerină și în acizi grași), precum şi necesitatea dezvoltării unor procese care să ducă la obţinerea unor activităţi enzimatice superioare, respectiv nevoia optimizării procedeelor de biosinteză a biodieselului din uleiuri vegetale.

În partea experimentală s-a urmări evoluţia dezvoltării bacteriene în prezenţa biodieselului folosit ca sursă de carbon (sursa de hrană) pentru bacteriile din nămoluri biologice.

SUMMARY

His work shows the influence of biodieselului on a microbiological cultures taken from chemical pollutants.

At European level, the process of obtaining Biodiesel fuels gained momentum. Biodiesel Fuel began to be manufactured în quantities of increasingly larger and has already begun replacing diesel with biofuel.

Biodiesel is a mixture of methyl esters obtained from natural renewable sources such as vegetable oils. The most common source of feedstock for vegetable oils represent rapeseed, sunflower and soybean, and waste edible oils. Biodiesel can be used alone or as a mixture with fossil fuel produced by refining crude oil.

Microorganisms are the most important source of enzymes. It is there for

the importance argued of research for the isolation and selection of microorganisms potentially producing lipase (enzyme in digestive juices moisturizing fats decomposing them into glycerol and fatty acids), and the need to develop processes that lead to achieving higher enzyme activity, respectively need to optimize processes, biosynthesis of biodiesel from vegetable oils.

In the experimental part to follow the evolution of bacterial growth in the presence of biodiesel used as a carbon source (food source) for bacteria in biological sludge.

I. INTRODUCERE

Parafrazând o afirmaţie celebra a lui Anatole de Saint Exupery se poate anticipa că secolul următor va fi “ecologic” sau nu va mai fi deloc.

Mediul este ansamblul de condiţii şi elemente naturale ale Terrei: apă, aerul, solul, subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice şi anorganice, precum şi fiinţele vii, sistemele naturale în interacţiune cuprinzând elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale şi spirituale. Din acest motiv noi toţi trebuie să avem mare grijă de mediu.

Strategia pentru reducerea emisiilor poluante ale autovehiculelor prevede nu numai perfecţionarea motoarelor şi dezvoltarea de noi tehnologii de reducere a emisiilor, ci şi găsirea de noi combustibili mai puţin poluanţi sau dacă este posibil chiar nepoluanti [1].

În timpul studiilor experimentale efectuate de-a lungul timpului s-a demonstrat că proprietăţile combustibilului influenţează semnificativ emisiile autovehiculelor.

În ultimii 40 de ani, calitatea combustibilor a fost modificată în funcţie de exigenţele manifestate în industria motoarelor (adaptarea la motoare cu tehnologii constructive mai avansate), pentru a urmă politică de reducere a consumurilor energetice şi din necesitatea de diversificare a surselor de energie. Doar recent caracteristicile combustibilor au fost modificate pentru a se ţine cont şi de efectele asupra mediului. Standardele de calitate constituie puncte de referinţă atât pentru industria motoarelor cât şi pentru formularea combustibililor în rafinării.Problema combustibililor fosili este aceea că produsii de combustie au efecte dăunătoare grave asupra mediului înconjurător. Emisiile de CO2 sunt implicate în procesul de încălzire globală. NOx şi SOx s-au arătat a fi responsabili de ploile acide, care sunt în stare să deterioreze clădiri, să distrugă păduri şi să otrăvească lacuri. Guvernele din întreagă lume au recunoscut problemele asociate cu aceste emisii şi au trecut la încercarea de reducere a acestora prin intermediul legislaţiei. Restricţiile asupra emisiilor de gaze cu efect de seră (în special CO2) sunt în momentul de faţă subiectul unor dezbateri aprinse. În ultima perioadă, aproape toată lumea a căzut de acord că reducerea emisiilor de SOx este o idee bună, bătălia se poartă acum asupra nivelului de emisii ce va fi permis. Cea mai uşoară metodă de a limita cantitatea de SOx emisă în aer este de a limita cantitatea de sulf prezenţa în combustibil. Bineînţeles că agenţiile guvernamentale au optat pentru reglementarea nivelului de sulf prezent în combustibil.Principalele ţinte le-au reprezentat desigur benzinele şi motorinele [2].

Procesul folosit în rafinării prin care se îndepărtează sulful, este hidrodesulfurarea. Hidrodesulfurarea este un proces ce are loc la temperaturi şi presiuni ridicate şi foloseşte hidrogen pentru a reduce sulful existent în fracţiunile petroliere (în special motorină) la H2S care apoi este separat uşor de combustibil. Instalaţiile de hidrodesulfurare necesită investiţii mari şi prezintă costuri ridicate de operare, iar acestea cresc foarte mult odată cu creşterea gradului de desulfurare impus. Acestea sunt limitări tehnologice convenţionale care i-au determinat pe cercetători în ultimele decade sa caute noi alternative pentru procesul de îndepărtare a sulfului. Una din soluţiile sugerate în prezent, şi care pare a avea parte de succes este înlocuirea combustibililor clasici cu biocombustibili, înlocuiea motorinei cu combustibil Biodiesel şi parţial a benzinei cu bioetanol. Producerea în cantităţi din ce în ce mai mari a biocombustibililor a impus adoptarea de către Uniunea Europeană a directivei CE 30/2003 în care se propune un plan de acţiune cu următoarele:

• Înlocuirea până în anul 2020, în proporţie de 20% a combustibililor convenţionali cu combustibili alternativi;

• Bioetanolul şi Biodieselul pentru vehicule, în formă pură sau amestec trebuie să corespundă normelor standard EN 14214;

• Creşterea ponderii biocombustibililor se va asocia cu un studiu de impact ecologico-economico-social.

Preview document

Influența biodiselului asupra unei culturi microbiologice adaptată poluanților din industria chimică - Pagina 1
Influența biodiselului asupra unei culturi microbiologice adaptată poluanților din industria chimică - Pagina 2
Influența biodiselului asupra unei culturi microbiologice adaptată poluanților din industria chimică - Pagina 3
Influența biodiselului asupra unei culturi microbiologice adaptată poluanților din industria chimică - Pagina 4
Influența biodiselului asupra unei culturi microbiologice adaptată poluanților din industria chimică - Pagina 5
Influența biodiselului asupra unei culturi microbiologice adaptată poluanților din industria chimică - Pagina 6
Influența biodiselului asupra unei culturi microbiologice adaptată poluanților din industria chimică - Pagina 7
Influența biodiselului asupra unei culturi microbiologice adaptată poluanților din industria chimică - Pagina 8
Influența biodiselului asupra unei culturi microbiologice adaptată poluanților din industria chimică - Pagina 9
Influența biodiselului asupra unei culturi microbiologice adaptată poluanților din industria chimică - Pagina 10
Influența biodiselului asupra unei culturi microbiologice adaptată poluanților din industria chimică - Pagina 11
Influența biodiselului asupra unei culturi microbiologice adaptată poluanților din industria chimică - Pagina 12
Influența biodiselului asupra unei culturi microbiologice adaptată poluanților din industria chimică - Pagina 13
Influența biodiselului asupra unei culturi microbiologice adaptată poluanților din industria chimică - Pagina 14
Influența biodiselului asupra unei culturi microbiologice adaptată poluanților din industria chimică - Pagina 15
Influența biodiselului asupra unei culturi microbiologice adaptată poluanților din industria chimică - Pagina 16
Influența biodiselului asupra unei culturi microbiologice adaptată poluanților din industria chimică - Pagina 17
Influența biodiselului asupra unei culturi microbiologice adaptată poluanților din industria chimică - Pagina 18
Influența biodiselului asupra unei culturi microbiologice adaptată poluanților din industria chimică - Pagina 19
Influența biodiselului asupra unei culturi microbiologice adaptată poluanților din industria chimică - Pagina 20
Influența biodiselului asupra unei culturi microbiologice adaptată poluanților din industria chimică - Pagina 21
Influența biodiselului asupra unei culturi microbiologice adaptată poluanților din industria chimică - Pagina 22
Influența biodiselului asupra unei culturi microbiologice adaptată poluanților din industria chimică - Pagina 23
Influența biodiselului asupra unei culturi microbiologice adaptată poluanților din industria chimică - Pagina 24
Influența biodiselului asupra unei culturi microbiologice adaptată poluanților din industria chimică - Pagina 25
Influența biodiselului asupra unei culturi microbiologice adaptată poluanților din industria chimică - Pagina 26
Influența biodiselului asupra unei culturi microbiologice adaptată poluanților din industria chimică - Pagina 27
Influența biodiselului asupra unei culturi microbiologice adaptată poluanților din industria chimică - Pagina 28
Influența biodiselului asupra unei culturi microbiologice adaptată poluanților din industria chimică - Pagina 29
Influența biodiselului asupra unei culturi microbiologice adaptată poluanților din industria chimică - Pagina 30
Influența biodiselului asupra unei culturi microbiologice adaptată poluanților din industria chimică - Pagina 31
Influența biodiselului asupra unei culturi microbiologice adaptată poluanților din industria chimică - Pagina 32
Influența biodiselului asupra unei culturi microbiologice adaptată poluanților din industria chimică - Pagina 33
Influența biodiselului asupra unei culturi microbiologice adaptată poluanților din industria chimică - Pagina 34
Influența biodiselului asupra unei culturi microbiologice adaptată poluanților din industria chimică - Pagina 35
Influența biodiselului asupra unei culturi microbiologice adaptată poluanților din industria chimică - Pagina 36
Influența biodiselului asupra unei culturi microbiologice adaptată poluanților din industria chimică - Pagina 37
Influența biodiselului asupra unei culturi microbiologice adaptată poluanților din industria chimică - Pagina 38
Influența biodiselului asupra unei culturi microbiologice adaptată poluanților din industria chimică - Pagina 39
Influența biodiselului asupra unei culturi microbiologice adaptată poluanților din industria chimică - Pagina 40
Influența biodiselului asupra unei culturi microbiologice adaptată poluanților din industria chimică - Pagina 41
Influența biodiselului asupra unei culturi microbiologice adaptată poluanților din industria chimică - Pagina 42

Conținut arhivă zip

  • Influenta Biodiselului Asupra Unei Culturi Microbiologice Adaptata Poluantilor din Industria Chimica.docx
  • Influenta Biodiselului Asupra Unei Culturi Microbiologice Adaptata Poluantilor din Industria Chimica.pptx

Alții au mai descărcat și

Coroziunea

6. METODE DE PROTECTIE ANTICOROSIVA A MATERIALELOR METALICE Protectia împotriva coroziunii reprezinta totalitatea masurilor care se iau pentru a...

Hidrocarburi aciclice saturate (Alcani)

Hidrocarburile aciclice saturate numite alcani sau parafine, au formula generala CnH2n+2. Conform cu aceasta formula fiecare termen din seria...

Celuloza

CELULOZA este polizaharida cea mai raspindita in natura. Ea corespunde formulei(C6 H10 O5)n, in care n are valori cuprinse intre 700-800 si...

Ai nevoie de altceva?