Instalație de Obținere a Polietilenei de Joasă Densitate

Domeniu: Chimie Generală

Conține 1 fișier: doc

Pagini : 185 în total

Cuvinte : 30564

Mărime: 1.93MB (arhivat)

Publicat de: Emanuel Călin

Puncte necesare: 12

Descarcă acum

Cuprins Extras Bibliografie Preview

Extras din proiect

MEMORIU TEHNIC

Polietilena de înaltă presiune este un polimer cu vaste posibilitati de utilizare.

In lucrare se urmareste obtinerea unui polimer cu masă moleculară medie care sa aibă bune proprietati de prelucrare. Am ales pentru obtinerea polimerului procedeul de polimerizare la presiune ănaltă.

Lucrarea prezintă în prima parte tehnologia fabticaţiei în cadrul careia sunt prezentate: structura, proprietăţile fizico-chimice, mecanice, domenii de utilizare ale PE de înaltă tensiune.

De asemenea sunt prezentate variantele tehniologice de realizare a PE, descrierea procesului tehnlogic adoptat, schema procesului adoptat, caracteristicile materialelor prime, intermediare si auxiliare.

Tot în calculul tehnologiei de fabricaţie sunt cuprinse ţi câteva cosideraţii teoretice asupra proceselor din schema tehnologică: mecanismul reacţiei de obţinere, tarmodinamica procesului, cinetica procesului, influenţa unor factori asupra procesului.În continuare sunt descrise în detaliu fazele de fabricaţie ale procesului tehnologic adoptat,controlul, reglarea şi automatizarea procesului.

Sunt abordate de asemenea únele problema de coroziune.

În ultima parte a proiectului am efectuat bilanţul de materiale, pe faze şi utillaje şi bilanţul general, consumuri specifice şi anuale, surse de aprovizionare.

S-a pus în vedere şi problema produselor secundare şi anuale şi posibilităţile de valorificare, reciclare, poluare a mediului.

Lucrarea se încheie cu prezentarea măsurilor de protecţie a muncii şi PSI.

CAPITOLUL III

TEHNOLOGIA FABRICAŢIEI

3.1. Definirea, structura, proprietatile, domenii de utiiizare

3.1.1. Structura polietilenei

Primul studiu aprofundat asupra PE a fost efectuat de C. W. Bunn în 1938. A fost studiată PE de înaltă presiune (joasă densitate), ramificată, pentru care au fost calculaţi parametrii celulei elernentare şi au fost clarificate conformaţia şi rnodul de împachetare a catenelor în cristale.

Studiile ulterioare au confirmat concluziile lui Bunn şi au scos în evidenţă influenţa ramificării asupra dimensiunilor celulei elementare şi implicit, asupra densitatii PE.

S-a demonstrat că ramificaţiile – grupe metil, etil, butil, se pot integra în reţeaua cristalină a PE, provocând „gonflarea” acesteia şi modificarea densitătii.

Structura PE de înaltă presiune este:

Studiile de difracţie de raze X şi de difracţie de electroni au arătat că PE are conformaţie de zig-zag planar transoidal fără contracţie helicoidală. Această conformaţie se caracterizează printr-o lungime a legăturii C-C de 1,53 Ao şi un unghi C-C-C de 110°, distanţa dintre C-H fiind de 1,1 Ao.

Unitatea care se repetă este formată din 2 grupe CH2(1 u.m.). În domeniile

de pliere, precum şi în alte puncte ale lamelelor şi în zona amorfă, unele legături se gasesc în conformaţie ganche cu energie mai mare decât a conformaţiei trans. (1)

Structura catenei de bază la PE este:

Catenele de PE formează o reţea ortorombică cu 4 grupe CH2 în celula elementară – grupa spaţială Pnam sau D2h16, ca in fig. 1:

Fig. Celula elementara a polietilenei

a)Protecţie pe (001);

b)Protecţie pe (010).

Parametrii celulei elementare variază cu gradul de ramificaţie.Influenţa luminii ramificatiei asupra parametrilor celulei elementare a PE este redata in tabelul 1.