Managementul și Ingineria Sistemelor de Producție

Domeniu: Chimie Generală

Conține 1 fișier: docx

Pagini : 48 în total

Cuvinte : 9173

Mărime: 508.71KB (arhivat)

Publicat de: Catalin M.

Puncte necesare: 7

Descarcă acum

Cuprins Extras Bibliografie Preview

Cuprins

I. Lansarea în fabricaţie 4
I.1. Prezentarea produsului 4
I.2. Identificarea clienților potențiali 6
I.3. Identificarea factorilor de succes 7
I.4. Identificarea legăturii întreprinderii cu mediul extern 7
I.5. Proiectarea acţiunilor promoţionale 9
II. Amplasarea și planul general al întreprinderii 9
II.1 Determinarea amplasamentului întreprinderii 9
II.2. Amplasarea întreprinderii 16
II.3. Stabilirea relaţiilor de dependenţă dintre anumite compartimente şi secţia proiectată 16
II.4 Alegerea felului clădirii 17
II.5 Modalităţi de extindere a clădirii 17
II.6 Stabilirea structurii de producție 17
II.7 Amplasarea secției în planul general de organizare a întreprinderii 18
III. Proiectarea managementului producţiei 19
III.1. Justificarea necesităţii şi oportunităţii tehnologiei adoptate 19
III.2. Proiectarea desfăşurării procesului de producţie 19
III.3. Stabilirea structurii procesului de producție 24
III.4. Caracterizarea procesului tehnologic 24
III.5. Amplasarea de suprafață a secției de producție 25
IV. Proiectarea asigurării calității 26
IV.1. Proiectarea obiectivelor compartimentelor de asigurare a calității 26
IV.2. Proiectarea atribuțiilor compartimentelor de asigurare a calității 27
IV.3. Proiectarea atribuțiilor conducerii tehnice a procesului de producție privind asigurarea calității 27
IV.4. Proiectarea atribuțiilor operatorilor chimişti privind asigurarea calității 28
IV.5. Puncte de control 28
V. Proiectarea activităților auxiliare şi de servire 29
V.1. Proiectarea activității de reparație 29
V.1.1. Elaborarea graficului ciclului de reparații 29
V.1.2. Elaborarea planului de reparații 30
V.1.3. Proiectarea obiectivelor activității de reparații 31
V1.4. Proiectarea organizării activității de reparații 31
V.2. Proiectarea transportului intern 32
V.2.1. Proiectarea obiectivelor transportului intern 32
V.2.2. Proiectarea regulilor de bază ce trebuie respecate în organizarea transportului intern 32
V.2.3. Stabilirea transporturilor ce se realizează în întreprindere 32
V.3. Proiectarea activităților de depozitare 33
V.3.1. Proiectarea obiectivelor organizării depozitării 33
V.3.2. Alegerea amplasamentului pentru depozitare 34
V.3.3. Proiectarea fluxului de materii din interiorul întreprinderii 34
VI. Managementul resurselor umane 35
VI.1. Proiectarea fişei de post pentru şeful de secție 35
VI.2. Proiectarea cerințelor necesare pentru meseria de operator tablonist 37
VI.3. Stabilirea pe baze analitice a timpului de odihnă 38
VI.4. Proiectarea graficelor de alternare a schimburilor 39
VI.5. Proiectarea condițiilor de muncă 39
VI.6. Proiectarea necesarului forței de muncă 40
VI. 7. Proiectarea organigramei secției de producție 41
VI.8. Calculul fondului de retribuire 41
VII. Proiectarea managementului întreprinderii 42
VII.1. Proiectarea misiunii întreprinderii 42
VII.2. Proiectarea obiectivelor fundamentale ale întreprinderii 42
VII.3. Proiectarea strategiilor pe domenii de activitate 42
VII.4. Alegerea unei metode de conducere 43
VII.5. Proiectarea a cinci reguli de comunicare eficientă dintre manager şi angajat 44
VII.6. Proiectarea a cinci reguli de motivare a angajaților 44
VII.7. Proiectarea unui regulament de ordine interioară 44
VII.8. Proiectarea unui contract individual de muncă 45
VII.9. Proiectarea unui slogan pentru întreprindere 49
VII.10. Stabilirea unei formule care să exprime eficiența muncii unui manager 49

Extras din proiect

Etapa I Lansarea în fabricaţie

I.1. Prezentarea produsului

Proteinele sunt componente de bază ale tuturor celulelor vii, alături de lipide, zaharide, vitamine, enzime, apă şi săruri anorganice, formând impreună un sistem complex în cadrul căruia se petrec o serie de reacţii chimice care asigură reproducerea, dezvoltarea şi funcţionarea normală a fiinţelor vii. Ele constituie principala bază a construcţiei structurilor organice – în special ţesut muscular, osos şi conjunctiv, dar intră şi în compoziţia enzimelor, a anticorpilor, a celulelor, hormonilor proteici. În anumite situaţii (lipsa carbohidraţilor din sânge în timpul activităţilor intense şi de o durată mare-2 ore şi peste) proteinele pot fi folosite şi ca sursă de energie, adică sunt descompuse şi arse. De asemenea, dacă există un surplus de proteine (aminoacizi), corpul nu poate depozita o cantitate mare şi de aceea le elimină, le foloseşte ca sursă de energie sau le transformă în grăsime. Proteinele aduc in organism aproximativ 4 calorii pe gram.

Una din cele mai acute probleme ale epocii noastre este asigurarea necesarului de proteine, indispensabil desfăşurării normale a metabolismului organismului uman. Potrivit datelor statistice publicate de Organizaţia pentru Agricultură şi Alimentaţie, producţia mondială de proteine destinate consumului uman era în 1970 de 80 milioane de tone, iar pentru anul 2000 se prevede un consum de 160 milioane tone. Creşterea continuă a necesarului de proteine pentru om, precum şi mărirea continuă a preţurilor, au determinat dezvoltarea unor noi posibilităţi de obţinere a proteinelor cu proprietăţi superioare.

Încercând să aplice, la sfârşitul anilor ’50, un procedeu biologic de epurare a reziduurilor petroliere, inginerul francez Alfred Champonat a constatat că acestea costituie un mediu extrem de adecvat pentru creşterea şi înmulţirea microorganismelor. Din deşeurile poluante se puteau obţine, rapid şi ieftin, proteine. Ideea, ca orice idee nouă, s-a impus la început cu oarecare greutate. Totuşi, cercetările efectuate în laborator dădeau rezulatate din ce în ce mai promiţătoare. Nu numai că se obţineau, cu ajutorul diferitelor specii de microorganisme, făinuri proteice, în cadrul unor procese de mare viteză şi randament, dar aceste făinuri au dat rezultate excelente în urma testării pe animale. Astfel, încercările efectuate pe pui de găină şi porci au arătat că în comparaţie cu martorii de control, furajate cu făină de soia, proteinele obţinute din petrol erau foarte bine asimilate şi suportate. Mai mult chiar circa 90% dintre animalele de experienţă au prezentat sporuri de greutate superioare celor realizate de martori.În urma acestor constatări s-a trecut la realizarea unor procese semiindustriale de obţinere a preţioaselor furaje din petrol.

Economicitatea procesului de obţinere a proteinelor monocelulare este determinată în mare parte de natura substratului care serveşte drept sursă de carbon şi energie în procesul de fermentaţie. Costurile substratului nu trebuie să depăşească 1/3 din costurile produsului, iar sursa de substrat trebuie să fie accesibilă cantitativ, calitativ şi economic. Substraturile utilizate în sinteza proteinelor pot fi clasificate în 3 grupe :

1) Substrat cu conţinut mare de energie, de exemplu: n-parafine, metan, metanol, etanol;

2) Materii prime vegetale, de exemplu: zahăr, celuloza, amidon etc.;

3) Deşeuri din producţia agricolă (melasa) sau deşeuri de la fructele citrice.

Biosinteza microbiologică a proteinelor prezintă urmatoarele avantaje:

- Folosirea de materii prime disponibile în cantităţi mari, în unele cazuri subproduse sau deşeuri industriale, rezultând produse cu valoare biologică superioară;

- Viteza mare de creştere a biomasei şi randamente ridicate în utilizarea substratului;

- Permite obţinerea de concentraţii proteino-vitaminice cu o valoare nutritivă comparabilă cu cea a proteinelor de natură animală.

Compoziţia biomaselor obţinute pe diverse substraturi este prezentată în tabelul de mai jos, din care rezultă că în toate cazurile conţinutul de proteine reprezintă peste 50% din substanţa uscată obţinută prin biosinteză.

Compoziţia biomaselor obţinute pe diverse substraturi (în g/100 g)

Tipul de proteină Substratul Proteine,

% Lipide,

% Glucide,

% Cenuşă,

Bacterii Metan 59.2 6 - -

Bacterii n-Parafine 62-73 10-15 10 6-12

Bacterii n-Parafine 65 8.1 - 6

Bacterii Motorină 70.5 0.45 - 7.9

Drojdii n-Parafine 54 10 26 10

Drojdii n-Parafine 43.6 18.5 21.9 4.43

Drojdii Motorină 40-50 1-2 12-20 6-12

Făină boabe soia - 37-53 12-23 3-12 4-6

Făină de seminţe de bumbac - 39-50 3.5-9.9 23.4-34.5 5.1-8

Interes practic prezintă microorganismele capabile să metabolizeze substratul în proteine cu randamente ridicate şi care au viteze mari de creştere pe medii ieftine, conţinut ridicat în amino-acizi esenţiali, valoare biologică şi toxicitate redusă.