Metode Industriale de Sinteză a Vitaminei C

Vitamina C

1. Despre Vitamina C

Vitaminele se clasifică în două grupe:

- vitamine hidrosolubile (solubile în apă), care grupeaza vitamina C şi vitaminele din grupul B (B1, B2, B5, B6, B8, B12)

- vitamine liposolubile, care grupeaza vitaminele A, D, E şi K.

Vitamina C face parte din grupa vitaminelor hidrosolubile şi din această cauză, în cazul unei solocitări fizice excesive, se elimină în cantităţi mari din organism. Din fericire, cercetările recente au descoperit preparatele cu absorţie lentă datorită cărora vitamina C poate fi prezentă permanent în organism şi îşi va exercita efectul benefic pe o durată mare de timp.

Vitamina C a fost descoperită de către savantul maghiar Albert. El a fost primul care a reuşit să extragă din ardei vitamina C şi pentru această descoperire a fost distins cu Premiul Nobel.

Vitamina C, sau acid ascorbic, este una dintre cele mai bine cunoscute şi mai studiate vitamine, fiind biosintetizată de organismele microbiene, vegetale şi animale, cu excepţia primatelor şi a cobaiului.

Din punct de vedere chimic, acidul ascorbic este 5(L),6(treo)-dihidroxi-hexano-1,4-lacton-2,3-endiol sau 3,4-dihidroxi-5(S)-(1,2(R)-dihidroxietil)-furan(5H)-2-onă:

Figura nr. 1. 5(L),6(treo)-dihidroxi-hexano-1,4-lacton-2,3-endiol

Acidul ascorbic este un acid organic, cu proprietăţi antioxidante, are o masă moleculară de 176,12, iar punctul de topire 190 ÷ 192 0C. Sub denumirea de vitamina C este, de fapt, cunoscut izomerul levo al acidului ascorbic.

2. Obţinerea Vitaminei C prin metode industriale

La nivel industrial, sunt aplicate două procedee de obţinere a vitaminei C:

1. biosinteza cuplată cu transformarea chimică (procedeul Reichstein)

2. fermentaţia în două stadii.

Producţia mondială de vitamina C se situează la peste 80.000 tone/an, cel mai mare producător fiind China cu 43.000 tone/an.

2. 1. Procedeul Reichstein

Sau biosinteza cuplată cu transformarea chimică este utilizat de firmele BASF, Takeda, La Roche şi constă în transformarea sorbitolului, obţinut din glucoză, în sorboză, cu ajutorul unor bacterii (Acetobacter suboxidans, Bacterium xylinum, Erwinia sp., Corynebacterium sp.), urmată de sinteza chimică a acidului diaceton-gluconic şi, în final, a acidului 2-ceto-gluconic. Acesta este transformat în vitamina C, în mediu acid.