Metode instrumentale de analiză pentru determinarea plumbului din Roșia Montană

Capitolul 1.Aspecte generale

1.1.Prezentarea zonei studiate

Roşia Montană este o localitate răspândită pe versanţii văii Roşiei, nume căpătat datorită culorii roşiatice a apei din cauza conţinutului ridicat în oxizi de fier. Situată la o altitudine de aproximativ 800 m, în valea Roşiei se îmbină culmile domoale ale dealurilor premontane cu masivele muntoase înalte pe care se mai pot vedea urme ale exploatării îndelungate.

Munţii sunt acoperiţi de păduri, păşuni sau fâneţe dând aspectul specific Munţilor Apuseni. O caracteristică unică a peisajului este prezenţa nenumăratelor lacuri artificiale numite "tăuri". Aceste lacuri au fost creeate iniţial pentru a folosi activităţii miniere iar astăzi folosesc în scopuri de agrement. Există în această localitate peste 105 tăuri, lacuri sau stăvilare (Ţarina, Tăul cel Mare, Anghel, Brazi, Corna etc.) rezultat al activităţii miniere.

În apropierea Roşiei Montane se află două formaţiuni geologice unice declarate monumente ale naturii: Piatra Corbului şi Piatra Despicată. Piatra Corbului este situată pe Dealul Cârnic la o altitudine de aproximativ 950 m iar Piatra Despicată se află între Dealul Cârnic şi Dealul Cetăţii.

1.2.Activitati poluante din zona cercetata

Principala sursa de poluare este apa acida.Expunrea rocilor cu continut de sulf la actiunea oxigenului si a apei duce la formarea unei solutii slabe de acid sulfuric care dizolva metalele grele din roca si,impreuna cu acestea ,ajunge in cele din urma in apele de suprafata sau cele subterane fara nici un fel de tratare ,conducand astfel la poluarea apelor.

1.3.Efectele poluarii cu plumb

Poluarea cu plumb este una din multele probleme cu care se confruntă în acest moment omenirea. Creşterea numarului autovehiculelor, activitatea industrială, care a luat amploare, sunt cauzele principale ale poluării. Cele mai afectate de poluarea cu plumb sunt ţările în curs de dezvoltare, persoanele din marile metropole ale lumii precum şi populaţia săracă de la periferia oraşelor.

Dintre efectele poluării cu plumb, cele mai notabile sunt: afecţiuni ale rinichilor, stări de nelinişte afecţiuni ale aparatului nervos, impotenţa, schizofrenie.

Măsurile care se impun sunt: folosirea benzinei fără plumb, reciclarea bateriilor care conţin acest element, precum şi interzicerea folosirii conductelor ce transporta apa, dacă acestea conţin plumb. Uniunea Europeană a impus masuri cu privire la obligativitatea folosiri catalizatorilor, precum si a benzinei cu o cantitate de plumb redusă.

Metalele grele, cum ar fi cuprul, zincul si plumbul au fost utilizate de oameni de cel puţin 2 milenii, în ciuda acţiunii lor toxice. Mercurul este folosit în multe exploatări miniere aurifere, arsenul împreună cu compuşi de cupru si crom se folosesc pentru conservarea lemnului, iar plumbul se adaugă la o serie de produse petroliere.

Dupa revoluţia industrială, producţia de metale grele a crescut simţitor şi, în acelaşi timp,şi emisia lor in mediu, depuneri de metale grele gasindu-se inclusiv în straturile de gheaţa din Groelanda si în apele Antarctice. Remanenţa metalelor grele în mediu este foarte mare, uneori de câteva sute de ani. Poluarea cu plumb s-a extins odata cu: dezvoltarea industriei chimice , metalurgice si constructoare de maşini, producerea benzinei cu plumb si folosirea fungicidelor în agricultură.

1.3.1Efectele poluarii asupra aerului

Poluarea aerului are un impact negativ asupra sanatatii organismului,cu simptome minore gen tuse,lacrimarea ochilor, ajungand la probleme de respiratie si chiar moarte.In plus smog-ul reduce vizibilitatea,iar emisiile de chimicale in aer pot provoca ploi acide care distrug vegetatia, fauna si pot otravi sursele de apa potabila.

La Roşia Montană, ne dorim ca aerul să aibă aceeaşi calitate pe parcursul şi după exploatarea minieră ca în prezent. De aceea, am construit proiectul astfel încât să ne asigurăm că impactul asupra aerului este controlabil şi că nu vor fi depăşiri ale limitelor impuse de lege.

Principalul poluant asociat activităţilor miniere este praful, iar apoi gazele de eşapament de la echipamentele mobile şi de transport. De aceea, vom lua o serie de măsuri pentru a reduce impactul acestora asupra aerului, ca de exemplu:

• Vom reabilita progresiv suprafeţele de teren, pe masură ce sunt afectate.

• Roţile echipamentelor şi vehiculelor vor fi spălate la ieşirea din uzină.

• Autovehiculele care transportă pământ şi agregate vor utiliza prelate.

• Drumurile de acces, de şantier şi a platformelor de lucru vor fi permanent curăţate.

• Agregatele (rocile) şi pamântul vor fi stropite cu apă

• Vehiculele vor circula cu o viteză limitată

• Activităţile care pot produce praf vor fi oprite în condiţii de vânt foarte intens sau atunci când monitorul automat, instalat, indică o situaţie de alertă

• Utilizarea motorinei cu conţinut redus de sulf

• Vom evita, în măsura în care este posibil, ca vehiculele de mare tonaj să circule prin localităţi.

• Calitatea aerului va fi permanent monitorizată.

• Vom folosi o tehnologie modernă de puşcare, prin care particulele de praf se vor înălţa mult mai puţin în aer faţă de puşcările tradiţionale, cea mai mare parte a prafului aşezându-se în imediata apropiere a zonei de puşcare.

• Minereul va fi stropit cu apă în perioadele de vânt puternic şi de secetă prelungită.