Nutriție și toxicologie umană

1.Introducere

Copilul are nevoie de o alimentatie foarte variata care sa ii asigure necesitatile nutritive pentru o crestere armonioasa si o dezvoltare corecta a sistemului osos si a creierului.

Totodata cantitatea alimentelor trebuie ajustata in functie de varsta si de stilul de viata al copilului, de intensitatea eforturilor zilnice si de temperamentul lui (energic sau mai putin energic), astfel incat sa i se asigure necesarul nutritiv si totodata acesta sa nu fie depasit, fiindca in acest caz exista riscul obezitatii infantile.

Nutritia copilului trebuie sa respecte piramida alimentelor:

- la baza piramidei se afla cerealele: painea integrala, cerealele integrale (nu cele pentru copii, ci cele simple, obtinute prin strivirea boabelor de cereale, eventual musli), fulgii de porumb. Acestea au un continut bogat in fier, fibre, vitamina A si vitamine din complexul B precum si glucide de foarte buna calitate, cu absorbtie lenta ce asigura o doza mare de energie pentru copii.

Atentie: cerealele trebuie consumate cu o cantitate mare de lichide pentru a avea aceste efecte (cu lapte sau daca se consuma sub forma de paine, atunci copilul trebuie sa bea dupa masa una-doua cani de lichide: ceai, lapte, suc de fructe si legume etc.). Se recomanda minim o potie de cereale cu lapte sau iaurt pe zi (adaugati fructe ca micutii sa le poata consuma: banane, portocale, struguri etc.).

- apoi urmeaza fructele si legumele, bogate in vitamine si minerale.Se recomanda minim 5 legume pe zi (un morcov, un ardei, legume rase, salata, legume cu biscuti pisati etc) si 5 fructe (eventual le puteti face suc daca micutul nu le consuma ca atare, avand grija sa ii dati si pulpa, de exemplu amestecata cu biscuiti.

- Urmatoarea treapta a piramidei este reprezentata de proteine: carne slaba, peste, oua, lactate, branzeturi, legume uscate – acestea fiind totodata bogate si in fier, calciu, vitamina D si aminoacizi esentiali. Se recomanda ca la cel putin doua mese copiii sa consume proteine.

In varful piramidei regasim grasimile, care trebuie consumate cel mai putin: uleiurile, semintele, alunele, carnea grasa, iar mezelurile sau alimentele care contin grasimi in exces.

ca untul de exemplu ar trebui consumate extrem de rar de copii. Mancarurile prajite trebuie excluse cu desavarsire.

Practic micutii isi iau grasimile din uleiurile din preparatele gatite, din peste, din salatele cu ulei, smantana, lactatele grase, dar si din carne.

Zaharul si alimentele dulci (dulciurile) se gasesc tot in varful piramidei, deci trebuie consumate cu masura.

1.1.Dezvoltarea fizică

În această perioadă ritmul de creştere este incetinit dar apar importante progrese in coordonarea motorie şi în dezvoltarea musculaturii; de asemenea cartilajele se osifică. Nutriţia joacă un rol important in acest proces maturaţional, ca şi în dezvoltarea danturii.

Baieţii sunt ceva mai inalţi şi cântaresc mai mult decat fetele. Se înregistreaza importante progrese în coordonarea ochi-mana şi în coordonarea musculaturii fine. De obicei, baieţii excelează în sarcini care presupun forţa fizică, în timp ce fetele se “specializează” în coordonari mai fine ale musculaturii. Această coordonare duce la o capacitate crescută de satisfacere a dorintelor proprii si la un sentiment accentuat de competentă si independentă. Bolile mai frecvente ale acestei perioade sau « bolile copilariei » (rujeola, varicela, scarlatina) duc la cresterea imunitatii, dar chiar mai mult decât atât, par a avea şi efecte benefice în registrul emoţional si cognitiv (Parmelee, 1986). În primul rând, ele atrag atenţia copilului asupra diferitelor sale stari si senzatii, făcându-l să îşi conştientizeze mai mult sinele fizic. De asemenea boala îl învată pe copil cum sa iî facă fată dezvoltând în acest fel un sentiment de competentă.În cazul unei boli contagioase care se raspandeste la cei apropiati, copilul are sansa de a observa cum fratii, prietenii sau chiar parinţii trec prin experienţe similare cu ale sale.

2. Noţiuni generale

2.1. Alimentaţia preşcolarului

La aceasta vârstă, creşterea este mai lentă decat pana la trei ani (aproximativ 2 kg/an), dar in această perioadă copilul aleargă mult, este veşnic in mişcare, desfaşurând o activitate musculară. Hrana lui trebuie să asigure raţia de intreţinere a ţesuturilor, raţia de creştere, cheltuielile de energie suplimentară, precum si mărirea puterii de apărare a organismului impotriva bolilor infecţioase.