Poluanti metalici majori

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Poluanti metalici majori.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier pdf de 24 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Chimie Generala

Cuprins

INTRODUCERE . 3
ASPECTE GENERALE ALE POLUARII . 4
METALE GRELE . 5
Cadmiul . 7
Cromul . 10
Cuprul . 11
Plumbul . 11
Mercurul . 12
Nichel . 13
Zinc . 13
Cobalt . 13
Surse ale poluarii cu metale grele . 14
EPURAREA APELOR UZATE PRIN PROCESUL DE PRECIPITARE CHIMICA . 16
Precipitarea chimica de neutralizare . 17
Precipitarea sub forma de carbonați . 17
Precipitarea sub forma de sulfuri . 18
Precipitarea sub forma de fosfați a poluanților din apele uzate(precipitarea fosfaților). . 19
ZONELE ÎN CARE POLUAREA CU METALE GRELE DEPASESTE LIMITA ADMISA . 21
Combaterea poluarii aerului ,apei și solului cu metale grele și nu numai . 23
CONCLUZII . 23
ŞTIAŢI CĂ?. . 23
BIBLIOGRAFIE . 24

Extras din document

Introducere

Poluarea cu metale grele reprezintă o problemă de interes major datorită implicaţiilor negative ale metalelor grele asupra organismului uman atât prin poluarea de impact (influenţată direct de om) cât şi prin poluarea de fond.

În ultimul timp poluarea mediului înconjurător cu metale grele a atras atenţia datorită problematicii deosebit de complexe ridicate de acest fenomen, deoarece majoritatea metalelor grele nu se găsesc sub formă solubilă în apă, sau dacă într-adevăr există, speciile chimice respective sunt complexate cu liganzi organici sau anorganici, fapt care influenţează radical toxicitatea acestora.

Ca şi poluanţi ai apelor naturale, metalele grele se numără printre cei mai toxici poluanţi datorită persistenţei lor îndelungate în soluţii şi-a dificultăţii de-a fi transformaţi în compuşi insolubili în apele de suprafaţă. Pericolul contaminării cu metale grele este mărit în prezenţa agenţilor complexanţi, care leagă puternic aceste metale în compuşi solubili, care nu pot fi îndepărtaţi în cursul tratării apei. Chiar dacă toxicitatea complecşilor este mai mică decât cea a metalelor libere, prin descompunerea lor în cursul proceselor biologice, proprietăţile nocive ale metalelor grele se pot manifesta nestânjenit.

Ca poluanţi ai atmosferei, metalele grele prin oxizi şi vapori (care se transformă în oxizi în atmosferă), poluează mai ales regiunile industriale din jurul oraşelor Baia Mare, Zlatna, Copşa Mică etc. fenomenul poluării devenind specific, astfel la Baia Mare poluarea este provocată mai ales de plumb, la Zlatna de plumb, cupru, cadmiu, zinc, la Copşa Mică de zinc şi cadmiu.

În ultimele două decenii concentraţia de plumb din organismul uman în unele zone a crescut de 200 de ori faţă de nivelul anterior, depăşindu-se chiar valoarea concentraţiei admise.

Aspecte generale ale poluarii

La modul general, poluarea poate fi definita ca “totalitatea proceselor prin care se introduc în mediu, direct sau indirect, materie sau energie cu efecte dăunatoare sau nocive care alterează ecosistemele, diminuează resursele biologice şi pun în pericol sănătatea omului. în sensul definit mai sus, prin poluant se înţelege un factor (materie sau energie) care introdus în mediu într - o cantitate care depăşeşte o limită care poate fi suportată de una sau mai multe specii de vieţuitoare, sau de către om, împiedică dezvoltarea normală a acestora. Activitatea umană produce poluare, indiferent de domeniul în care se desfăşoară. În perioada anterioară revoluţiei industriale, aproape toate produsele care produceau poluare erau de natură organică şi relativ reduse cantitativ, deci puteau fi uşor transformate prin procesul de biodegradare. Numeroasele procese industriale actuale, tehnicile de cultură agricolă, zootehnia, cercetarea stiinţifică, aglomerările urbane, toate sunt surse de poluare. Fără îndoială, procesele de fabricaţie, care sunt sisteme deschise, prin varietata materialelor prelucrate, dar şi prin complexitate, sunt cele mai importante surse de poluare.

Clasificare:

În funcție de origine, poluarea poate fi: 1) Poluarea naturala - are importanța secundara în condițiile în care aportul antropic de poluanți devine tot mai grav: erupțiile vulcanice, eroziunea solului, reziduurile vegetale și animale . 2) Poluarea artificiala- Pe masura dezvoltarii industriale și exploziei demografice au aparut deșeuri nebiodegradabile, pentru care nu exista în natura enzime capabile sa le descompuna. Poluarea artiiciala este de natura: fizica (sonora, radioactiva, termica), chimica, biologica (virusuri, bacterii, fungi). După mediul în care acționează: 1) Poluarea aerului;

2) Poluarea apei;

3) Poluarea solului;

În funcţie de starea de agregare a poluantului:

1) Emisii gazoase, care provin în proporţie de peste 90% din arderea combustibililor solizi şi din emisiile de gaze de eşapament şi în secundar din industria chimică sau din alte industrii din zootehnie, conflicte armate, la care se adaugă vaporii de apă şi aerosolii. 2) Ape uzate care provin din mediul urban, agricultură +zootehnie şi din ape industriale; 3) Poluanţi solizi, foarte variaţi ca origine şi care sunt cuprinşi în categoria deşeurilor solide (prafuri, pulberi, zgure, subproduse, gunoaie, etc).

Fisiere in arhiva (1):

  • Poluanti metalici majori.pdf

Bibliografie

http://www.ecologic.rec.ro/articol/read/stiinta-tehnologie/7213/
http://www.scritub.com/stiinta/chimie/CUPRU42314412.php
http://www.chimiamediului.ro/
http://www.creeaza.com/legislatie/administratie/ecologie-mediu/Surse-de-poluare-cu-metale-gre586.php
http://www.regielive.ro/
Epurarea chimica a apelor uzate, Carmen Zaharia, Editura “Performantica”, Iasi, 2006

Alte informatii

Universitatea Tehnica "Gheorghe Asachi" din Iași Facultatea de Inginerie Chimica și Protecția Mediului