Prevenirea poluării și protecția mediului - valorificarea deșeurilor lemnoase

MEMORIU JUSTIFICATIV

Protecţia mediului, sănătatea populaţiei, starea capitalului fizic şi natural, menţinerea diversităţii biologice şi a echilibrului ecosistemelor fragile sunt câteva din problemele actuale cu care se confrunta omenirea.

Poluarea a apărut odată cu dezvoltarea primelor aşezări urbane, sub influenţa factorului antropic. Iniţial, produsele poluante erau puţine, de natură organică şi uşor degradabile de către microorganismele mediului (bacterii şi ciuperci).

Pe măsura dezvoltării industriei, a creşterii demografice şi a modernizării tehnicii, poluarea s-a extins, poluanţii s-au înmulţit şi au apărut deşeuri greu biodegradabile, ca de exemplu detergenţii, pesticidele de sinteză, deşeurile radioactive, precum şi diverse deşeuri lemnoase provenite din industria agricolă, silvicultură, industria de prelucrare a mediului. Când cantitatea de poluanţi depăşeşte capacitatea de neutralizare a mediului, ecosistemele suferă un proces de alterare şi distrugere a lor, rezultând zone lipsite total de viata.

Industria lemnului nu este una dintre cele mai poluante, dar într-o oarecare măsura are un impact asupra factorilor de mediu (aer, apa, sol). Conform datelor Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului, valorificarea deşeurilor rezultate în procesul de producţie în industria lemnului faţă de restul ramurilor industriale se ridică la un procent de 83,6%, procent care scade, din păcate, ca urmare a apariţiei micilor producători a căror preocupare pentru valorificarea deşeurilor este scăzută.

La nivelul economiei naţionale, în ultimii ani nu s-au evidenţiat rezultate notabile în activitatea de protecţie împotriva poluării industriale, de reciclare şi de utilizare a deşeurilor drept materie primă în produse secundare cu o valorificare eficientă.

Involuţia generală şi continuă a activităţii industriale, schimbările frecvente ale managerilor şi ale formei de proprietate, bilanţurile financiare negative ale întreprinderilor, subordonarea activităţii de monitorizare a calităţii factorilor de mediu către guvern nu au avut efecte pentru a reduce din gradul de poluare industrială.

În industria lemnului, reducerea consumurilor energetice se poate asigura prin proiectarea, execuţia şi exploatarea corectă a instalaţiilor tehnologice, mai ales cele de filtrare şi recirculare a aerului cald exhaustat de instalaţiile de transport pneumatic al rumeguşului, talasului şi prafului de lemn de la utilajele tehnologice. La prelucrările mecanice ale lemnului în fabricile de mobilă, panouri din lemn masiv, parchet triplu stratificat rezulta cantităţi mari de deşeuri uscate. În figura de mai jos este prezentată evoluţia nivelului deşeurilor rezultate din prelucrarea lemnului:

Consecinţele poluării cu deşeuri din lemn

Apariţia a noi agenţi economici în exploatarea şi prelucrarea lemnului, în contextul inexistenţei unei legislaţii ferme de protecţie a mediului înconjurător, a condus la apariţia a numeroase halde de rumeguş si alte deşeuri lemnoase, constituindu-se în surse de poluare agresive pentru solul forestier si pentru cursurile de apa.

Astfel, poluarea cu deşeuri din lemn are următoarele consecinţe: scoaterea din circuitul productiv a unor suprafeţe de teren, pe care vegetaţia dispare sau se reinstalează cu dificultate, se modifică circuitul normal al apelor de suprafaţă, direcţia vântului şi starea de însorire a terenului. De asemenea, au loc schimbări în forma zonei în cauză, simultan cu dezvoltarea bacteriilor, larvelor, insectelor şi a ciupercilor, precum şi reducerea covorului vegetal, dezvoltarea buruienilor si răspândirea de praf de lemn în atmosferă.

În acest context, proiectul elaborat îşi propune sa genereze o serie de soluţii în vederea prevenirii poluării şi protecţiei mediului. Deşeurile lemnoase trebuie utilizate cât mai practic pentru a evita poluarea excesivă, dar şi pentru a înregistra o cât mai mică pierdere de masă lemnoasă, deoarece lemnul este o materie primă greu regenerabilă şi tocmai de aceea trebuie preţuit la adevărata lui valoare. Se urmăreşte identificarea cauzelor şi efectelor poluării generate în timpul valorificării deşeurilor lemnoase de rumeguş şi găsirea de soluţii tehnice adecvate pentru diminuarea emisilor poluante în vederea prevenirii poluării şi protecţia mediului.

În final s-a ales o variantă tehnologică constând în.

TEMA DE PROIECTARE

În procesul de valorificare a rumeguşului şi a altor deşeuri lemnoase în cuptoare speciale de piroliză, de obicei de tip rotitor, rezultă o serie de gaze necondensabile (CH4, CO, CO2), precum şi o serie de compuşi valoroşi ca acidul acetic (CH3-COOH) însoţit de alcool metilic (CH3-OH) şi acetonă (CH3)2CO.

Se impune captarea gazelor nocive pentru mediu şi tratarea acestora conform celor mai bune tehnici disponibile concomitent cu recuperarea energiei şi valorificarea compuşilor chimici.

SCOPUL PROIECTULUI

Prevenirea şi reducerea poluării prin captarea şi tratarea gazelor nocive rezultate în urma procesului de piroliză a deşeurilor lemnoase, mai exact, a rumeguşului în vederea valorificării acestora.

OBIECTIV GENERAL

Proiectul urmăreşte implementarea unor metode şi tehnologii BAT în vederea prevenirii şi reducerii poluării generate de anumite activităţi industriale.

OBIECTIVE SPECIFICE

- Recepţia şi valorificarea deşeurilor lemnoase ce provin din industria agricolă, silvicultură sau industria de prelucrare a lemnului.

- Diminuarea impactului asupra mediului a deşeurilor de provenienţa sus menţionată.

- Promovarea bunelor practici industriale conforme cu BAT ca soluţii pentru reducerea poluării cu deşeuri lemnoase şi gaze nocive ce provin din procesarea acestora cu consecinţa directă asupra calităţii mediului şi, implicit, a sănătăţii populaţiei.

- Împiedicarea risipei prin arderea şi neutralizarea deşeurilor, valorificându-le ulterior.

- Economisirea şi conservarea resurselor energetice prin recircularea în sistem a gazului metan ce rezultă din proces.

- Reciclarea prin folosirea deşeurilor ce nu mai pot fi utilizate de nicio altă industrie.

- Reducerea emisiilor de gaze cu efecte de seră, precum şi volumul de deşeuri lemnoase generate de unele domenii de activitate din industrie.