Proiectarea unei instalații de epurare a apelor uzate municipale

CAPITOLUL 1. TEMA DE PROIECTARE

A. Sa se elaboreze proiectul tehnologic al unei instalatii de epurare a apelor uzate municipale. Se dau urmatoarele date:

Debite de calcul

Qzi, med = 0,38 m3/s

Qzi, max = 0,42 m3/s

Qor, min = 0,30 m3/s

Qor, max = 0,40 m3/s

B. Compozitia apelor uzate care sunt introduse in statia de epurare

Solide in suspensie - Ciss = 640 mg/l

Compusi organici - CBO5 = 550 mg/l

- CCOCr = 770 mg/l

Azot total – CiN = 15 mg/l

Temperatura apei uzate: 200C

pH = 7

Constanta vitezei de consum a oxigenului din apele uzate: k1 = 0,1 zi-1

C. Analize de laborator ale emisarului in care se deverseaza apele epurate:

Concentratia de oxigen dizolvat din receptor – COr = 6 mg O2/l

C(cco-cr)r = 20 mg/l

Solide in suspensie – (CSS)r = 50 mg/l

Azot total – CNr = 2,5 mg/l

Temperatura medie a apei – 100C

D. Studiile hidrologice ale emisarului indica:

Viteza medie a apei – v = 1,5 m/s

Debitul emisarului – Qe = 5 m3/s

Coeficientul de sinuozitate al raului – D = 1,2

Constanta de oxigenare a apei din emisar – K2 = 0,17 zi-1

E. Utilaje ce urmeaza a fi proiectate:

Treapta mecanica:

Gratar

Deznisipator

Separator de grasimi

Bazin de egalizare

Decantor primar

Treapta biologica:

Bazin de aerare cu namol activ

Decantor secundar

CAPITOLUL 2. MEMORIU TEHNIC

Acest proiect tehnologic are în vedere elaborarea unei instalatii de epurare a apelor uzate municipale.

Pentru acest lucru, au fost propuse mai multe variante tehnologice dintre care, varianta optima este cea de epurare mecano – bilogica:

Proiectul cuprinde 7 capitole structurate astfel:

Capitolul 1: prezinta tema de proiectare ce se refera la proiectarea unei instalatii de epurare a apelor uzate.

Capitolul 2: cuprinde memoriul tehnic.

Capitolul 3: cuprinde considerentele privind epurarea apelor uzate municipale si anume: poluantii caracteristici, impactul lor asupra mediului si necesitatea epurarii apelor uzate; conditii de calitate normative pentru factorul de mediu; caracteristicile apelor uzate municipale.

Capitolul 4: pune în evidenta tehnologia adoptata pentru epurarea apelor uzate. Aici se prezinta:

- patru variante tehnologice de epurare a apelor uzate municipale,

- factorii care influenteaza selectia operatiilor si proceselor unitare,

- determinarea gradului de epurare necesar, descrierea detaliata a procesului tehnologic adoptat,

- calculul concentratiilor intermediare realizate pentru etapele de epurare mecanica si biologica si verificarea realizarii gradului de epurare necesar.

- tot aici este elaborata schema bloc tehnologica,

- sunt puse în evidenta materiile prime si auxiliare,

- utilitatile si consumul de energie, subprodusele materiale si energetice, precum si deseurile.

Capitolul 5: aici are loc proiectarea tehnologica a utilajelor. S-au analizat:

- debitele de calcul si de verificare utilizate în statiile de epurare municipale,

- calculul utilajelor din cadrul treptei mecanice de epurare (de tipul gratare, deznisipator, separator de grasimi, decantor primar),

- calculul utilajelor în cadrul treptei biologice de epurare (bazin cu namol activ, decantor secundar),

- tratarea namolurilor (aspecte generale privind colectarea si tratarea namolurilor),

- sunt prezentate si fisele tehnice pentru doua utilaje din cadrul procesului tehnologic se epurare.

Capitolul 6: sunt prezentate constructiile si instalatiile prevazute în cadrul statiei de epurare.

Capitolul 7: este desenata schema tehnologica de epurare a apelor uzate municipale.

CAPITOLUL 3. CONSIDERENTE PRIVIND EPURAREA APELOR UZATE MUNICIPALE

3.1. Poluanti caracteristici, impactul asupra mediului, necesitatea epurarii apelor uzate.

Apele uzate cu cea mai mare încarcatura de poluanti sunt apele uzate menajere si cele industriale. O parte din poluanti le sunt comuni.

Principalele tipuri de poluanti care confera apelor „calitatea” de ape uzate datorita modificarii caracteristicilor fizice, chimice, bacteriologice sau radioactive sunt:

Compusi organici biodegradabili care provin din apele uzate menajere, industriale etc. Cele mai încarcate sunt cele din industriile alimentare, cea organica de sinteza si de hârtie, din complexe de crestere a animalelor (abatoare, zootehnie).

Impactul acestor compusi consta în reducerea concentratiei de oxigen dizolvat cu repercursiuni asupra florei, faunei. Are loc procese anaerobe; exista riscul reducerii capacitatii de autoepurare. Prezenta acestor compusi este indicata de CBO5 (indicator specific).

Compusi organici nebiodegradabili (refractari sau poluanti prioritari) rezultati din surse precum ape uzate din industria organica de sinteza, cea a celulozei si hârtiei, petrochimica si metalurgica. Sunt compusi organici cu toxicitate acuta sau cronica si/sau cu caracter mutagen sau cancerigen.

Impactul este deosebit asupra cursurilor de apa, asupra oamenilor si asupra organismelor acvatice. Încetinesc sau stopeaza procesele de autoepurare sau epurare biologica si pot da produsi secundari de dezinfectie.