Reactoare Chimice

Domeniu: Chimie Generală

Conține 2 fișiere: doc, pdf

Pagini : 31 în total

Cuvinte : 3445

Mărime: 149.68KB (arhivat)

Publicat de: Pamfil Onofrei

Puncte necesare: 7

Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Iosif Nagy

Universitatea Politehnica București Facultatea : Chimie Aplicată și Știința Materialelor Secția: Chimie Alimentară și Tehnologii Biochimice

Descarcă acum

Cuprins Extras Bibliografie Preview

Cuprins

Capitolul 1: Tema proiectului
Capitolul 2: Locul si rolul reactorului in schema tehnologica
2.1 Introducere
2.2 Fisa procesului tehnologic
a) Obtinerea uleiului de floarea soarelui
b) Hidrogenarea uleiului
c) Prelucrarea uleiului hidrogenat
2.3 Reactiile chimice
a) Stoechiometrie
b) Termodinamica
c) Cinetica
Capitolul 3: Modelul fizic al reactorului.
Descrierea instalatiei de hidrogenare
Capitolul 4: Modelul matematic al reactorului
4.1 Calculul volumului reactorului
4.2 Ecuatiile modelului matematic
Capitolul 5: Solutionarea ecuatiilor modelului matematic
5.1 Metoda Euler de integrare a ecuatiilor diferentiale
5.2 Programul de calcul
Capitolul 6: Analiza rezultatelor obtinute
Capitolul 7: Fisa tehnica a reactorului
Capitolul 8: Bibliografie
Capitolul 9: Materialul grafic al reactorului

Extras din proiect

Capitolul 1

Tema proiectului

Sa se proiecteze un reactor pentru hidrogenarea acizilor grasi nesaturati. Se cunosc urmatoarele date de proiectare:

• Compozitia medie a uleiului vegetal:

Acid linoleic: 66,1%

Acid oleic: 22,5%

Acid stearic: 4,3%

Acid elaidic: 0%

• Temperatura de lucru: T=1960C (469K)

• Presiunea P=3,5 atm

• Productia anuala: 190tS/an

• Proprietati:

Densitatea mediului de reactie: ρ200=0,8g/cm3

Vascozitatea dinamica: η200=6,15cP

Diametrul particulelor de catalizator (Ni): dp=20*10-4cm

Densitate nichel: ρNi~10g/cm3

Fractie de goluri: εp~0,5

Densitate particula: ρp=5g/cm3

Fondul anual de timp: 8000h/an

Cifra de iod: CI=60

Capitolul 2

Locul si rolul reactorului in schema tehnologica

2.1 Introducere

Margarina a fost preparata prima data de chimistul francez Mege-Mouries in deceniul al saptelea al secolului trecut, folosind ca materii prime grasimi animale. Patentul lui Mege-Mouries a fost respins in Europa fiind brevetat in 1873. Pana in jurul anilor 1920 materiile prime erau de provenienta animala. Din anul 1920 incepe sa se utilizeze uleiul din nuci de cocos ca materie prima, iar din anul 1933 materia prima o constituie uleiurile vegetale, soia, floarea soarelui, etc.

Hidrogenarea uleiurilor vegetale constituie (din punct de vedere al tehnologiei chimice) principala etapa in procesul de obtinere a grasimilor vegetale comestibile de tip margarina.

Uleiurile vegetale sunt eter glicerine cu acizi grasi cu 16 – 18 atomi de C. Prin hidrogenarea catalitica a dublelor legaturi C = C din acizii grasi nesaturati se ridica punctul de topire al uleiului si se imbunatateste rezistenta la degradarea oxidativa.

Hidrogenarea se realizeaza in faza lichida la temperaturi de 160° - 200° C si presiuni de 2 – 4 atmosfere. Catalizatorii utilizati sunt pe baza de Ni. Procesul de hidrogenare poate fi condus pana la disparitia completa a dublelor legaturi C =C; in practica se opreste reactia cand produsul are saturarea dorita, care se controleaza in timpul reactiei prin determinarea punctului de topire si a cifrei de iod.