Cuprins
- Introducere pag.3
- Cap. I :
- I.1. Reglementări legislative aplicabile,deşeurilor rezultate în urma fabricării zahărului pag.5
- I.2. Metode şi variante tehnologice provenite din prelucrarea zahărului pag.7
- Cap. II :
- II.1. Descrierea generală a profilului unităţii pag.10
- II.2. Descrierea tehnologii existente ( schema tehnologică a proceselor) pag.12
- II.3. Factorii care influenţează semnificativ performanţele proceselor tehnologice pag.18
- II.4. Bilanţul de materii prime, materiale, unităţi, consumuri specifice pag.19
- II.5. Inventarul deşeurilor rezultate : emisii gazoase, ape uzate, deşeuri solide, cu precizarea provenienţei acestora şi cantităţii acestora în termeni de debite şi concentraţii pag.21
- Cap. III. : Tratarea deşeurilor specific profilului unităţii
- III.1. Măsuri de prevenire a deşeurilor şi reducere a deşeurilor pag 25
- III.2. Colectarea şi transportul deşeurilor solide rezultate pag.27
- III.3. Măsuri de tratare a deşeurilor rezultate pag.28
- III 4. Măsuri de depozitare specifice şi măsuri de închidere a depozitului şi de ecologizare a
- zonei pag.36
- Cap. IV: Concluzii generale pag.38
- Bibliografie - pag.40
Extras din proiect
Introducere
Zahărul este unul din cele mai vechi mărfuri deopotrivă cu bumbacul şi grâul în istoria civilizaţiei.
Ca produs al prelucrării trestiei de zahăr,el era cunoscut în India mai bine de 2500 de ani în urmă,având şi rolul de valută în schimburile comerciale dintre ţări.Actualmente producţia mondială a zahărului constituie circa 130 mil tone anual, dintre care circa 70% se obţine din trestie de zahăr şi 30% din sfeclă de zahăr.În ultimii ani se observă o creştere a consumului de zahăr într-un ritm mai înalt faţă de producerea zahărului.
În ţările cu climă temperată zahărul se obţine din sfecla de zahăr,iar în ţările cu climă caldă tropicală,subtropicală şi ecuatorială din trestia de zahăr.Ţările cu producţiile cele mai mari de zahăr sunt Brazilia,India, şi China.Dintre ţările europene,producătoare mai importante sunt Franţa,Germania,Polonia.
Există două tipuri de zahăr cunoscute :zahăr brut şi zahărul alb rafinat.Dar mai există şi alte tipuri de zahăr, cum ar fi :
-zahărul granulat-zahăr standard alb pentru uz domestic
-zahăr superfin-produs din zdrobirea cristalelor albe, fine, folosit la gătit, în prăjituri, budinci, şi la baza băuturilor semipreparate
-zahăr al producătorului-folosit în industria alimentară
-zahăr cubic-folosit la masă
-zahăr pudră-pentru prăjituri
-zahăr brun-culoarea derivă din siropul trestiei de zahăr;folosit pentru a da gust special preparatelor
-zahăr gem-conţine elemente speciale pentru a ajuta la prepararea gemurilor şi dulceţurilor
-sirop galben (auriu)-sirop cu gust de sirop de trestie de zahăr,folosit la gătit prăjituri mâncăruri preparate şi domestic
-zahăr organic-produs din cultivarea organică trestiei de zahăr/sfeclei de zahăr
În ceea ce priveşte consumul zahărului, aproximativ 50% este destinat alimentaţiei umane directe şi 50% industriei alimentare pentru obţinerea produselor zaharoase, conservelor, a băuturilor răcoritoare şi băuturilor alcoolice,etc.
Zahărul poate fi folosit ca îndulcitor şi ca ingredient pentru alte alimente,pentru conservare,pentru amplificarea gustului,pentru a ajuta la fermentarea băuturilor alcoolice şi la prepararea diferitelor produse culinare,este un mijloc de creştere sau de scădere a punctelor de fierbere (la fabricarea îngheţatei),se mai foloseşte şi la creşterea compoziţiei şi formării crustelor produselor alimentare (zahărul absoarbe apa şi produsul devine „crocant”).Zahărul ridică capacitatea de muncă a omului, întăreşte sistemul nervos central, micşorează oboseala.
Zahărul poate fi folosit în diferite feluri în medicină. De exemplu, poate fi de ajutor în vindecarea anumitor răni.
În sectorul farmaceutic este folosit pentru producerea penicilinei.Zahărul poate fi folosit în prepararea alcoolului, inclusiv a combustibililor pe bază de etanol, precum şi a romului sau a drojdiei, aminoacizilor şi a proteinelor (de exemplu: lisina).
Zahărul poate fi adăugat în betonul folosit la construcţia zidurilor.El ajută la prelungirea vieţii florilor tăiate (ţinute în glastră).A fost folosit chiar şi în industria filmului, ca înlocuitor al geamului, pentru efectuarea cascadoriilor.
Resturile din producţia zahărului, a siropului şi a pulpei de sfeclă de zahăr pot fi folosite în diverse scopuri,precum hrănirea animalelor,prepararea hârtiei,a drojdiei şi aminoacizilor,la producerea alcoolului,incluzând etanolul,pentru îmbunătăţirea structurii şi calităţilor solului.
Zahărul a dobândit în ultimii ani o imagine negativă ,deoarece consumul acestuia s-a dovedit a fi unul dintre factorii declanşatori al unor boli cum ar fi diabet zaharat ,obezitatea,problemele dentare,tulburările de somn,bolile cardiovasculare şi cancerul.În plus,o cantitate prea mare de zahăr accelerează procesul îmbătrânirii
[http://www.scribd.com/doc/33211604/Tehnologia-de-Fabricare-a-Zaharului]
I.1. Reglementări legislative aplicabile, deşeurilor rezultate în urma fabricării zahărului
Potrivit Directivei 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deşeurile:
-deşeuri înseamnă orice substanţă sau obiect pe care deţinătorul îl elimină sau intenţionează sau are obligaţia să se debaraseze.
Iar principalele prevederi privind gestionarea deşeurilor municipale sunt reglementate prin Directiva nr.2006/12/CE privind deşeurile (Directiva cadru).
Legislaţia Europeană
-Regulamentul (CE) nr. 318/2006 - privind organizarea comună a pieţelor din sectorul zahărului;
-Regulamentul (CE) nr. 320/2006– de instituire a unui regim temporar de restructurare a industriei zahărului în Comunitatea Europeană, cu modificările şi completările ulterioare;
-Regulamentul (CE) nr.950/2006 de stabilire a normelor de aplicare pentru anii de comercializare 2006/2007, 2007/2008 si 2008/2009, privind importul şi rafinarea produselor din sectorul zahărului în cadrul anumitor contingenţe tarifare şi acorduri preferenţiale;
Regulamentul (CE) nr. 952/2006 de stabilire a normelor de aplicare în ceea ce priveşte gestionarea pieţei interne a zahărului şi regimul cotelor a Regulamentului CE nr. 318/2006 al Consiliului
-Regulamentul (CE) nr. 968/2006 - reguli detaliate pentru aplicarea Regulamentul Consiliului nr. 320/2006
-Regulamentul (CE) nr. 967/2006 de stabilire a normelor de aplicare privind producţia peste cotă a Regulamentului 318/2006;
-Regulamentul (CE) nr. 73/2009 de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune şi de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1290/2005, (CE) nr. 247/2006, (CE) nr. 378/2007 şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr.1782/2003;
- Regulamentul (CE) nr. 72/2009 privind modificările aduse politicii agricole comune prin modificarea Regulamentelor (CE) nr. 247/2006 (CE) nr. 320/2006, (CE) nr.1405/2006, (CE) nr.1234/2007, (CE) nr. 3/2008 si (CE) nr. 479/2008 şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr.1883/78, (CEE) nr.1254/89, (CEE) nr. 2247/89, (CEE) nr. 2055/93, (C.E.) nr. (C.E.) nr. 1868/94,(C.E.) nr. 2596/97,(C.E.) nr. 1182/2005 şi (C.E.) nr. 315/2007
Legislaţia naţională
-Ordinul nr.633/2006 privind aprobarea Instrucţiunilor pentru administrarea de către Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, prin Agenţia de Plăţi ţi Intervenţie pentru Agricultură,a contribuţiilor pentru producţiile de zahăr şi izoglucoză realizate în cadrul cotelor alocate României de către Uniunea Europeană.
Bibliografie
Autorizaţie integrată de mediu Nr 13/31.07.2006
Culache, D., Platon, V., 1984 -Tehnologia zahărului,Ed. Tehnică, Bucureşti
http://www.scribd.com/doc/33211604/Tehnologia-de-Fabricare-a-Zaharului
http://www.zahar.ro/anonymous/default.aspx/corabia
http://www.mmediu.ro
http://mail.ubv.ro/~janeta.sirbu/MP1.pdf
www.google.ro.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Tratarea si Valorificare Deseurilor Provenite de la Obtinerea Zaharului.docx