Volumetria Bazata pe Reactii de Complexare

Imagine preview
(8/10 din 2 voturi)

Acest proiect trateaza Volumetria Bazata pe Reactii de Complexare.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 34 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Chimie Generala

Cuprins

1. Memoriu justificativ.
1.1. Argument
2.Introducere.
2.1. Rolul şi impotanţa complexonilor
2.2. Definiţia şi istoricul complexonilor
2.3. Introducere în metodă
3. Conţinut esenţializat. Analiza comlexonometrică.
3.1. Date generale privind analiza volumetrică
3.2. Legea echivalenţei. Factor de corecţie
3.3. Principiile complexonometriei
3.4. Facori care determina mersul analizei
3.4.1. Stabilitatea complexomaţilor
3.4.2. Complexarea selectivă a cationilor
3.4.3. Influenţa pH-ului
3.5. Indicatori complexonometrici.
3.5.1. Indicatori complexonometrici fundamentali
3.5.2. Negru eriocrom T
3.5.3. Murexidul
4. Aplicaţii ale analizei complexonometrice.
4.1. Aparatură. Măsurarea volumelor
4.2. Principiile determinărilor volumetrice
4.2.1. Titrarea directă
4.2.2. Titrarea indirectă
4.2.3. Reacţii de deplasare
4.2.4. Microtitrări
4.3. Determinari analitice
4.3.1. Prepararea soluţiei de complexon III: 5* 10-2 M
4.3.2. Determinarea magneziului in prezenţă de negru eriocrom T
4.3.3. Determinarea calciului în prezenţă de murexid
4.3.4. Determinarea calciului şi a magneziului in amestec
4.3.5. Determinarea durităţii apei
5. Concluzii
6. Norme de protectia muncii şi PSI:
6.1. Clasificarea accidentelor din laboratorul de chimie
6.2. Măsuri de protecţia muncii in laboratorul de chimie
6.3. Trusa sanitară de laborator
6.4. Măsuri de prim ajutor în cazul arsurilor
6.5. Măsuri de prim ajutor în cazul intoxicaţiilor
7. Bibliografie

Extras din document

1.Memoriu justificativ.

1.1Argument.

Chimia analitica, permite, dupa cum a precizat Costin D. Nenitescu “controlul universal si infailibil al oricarui proces de productie, din orice domeniu, atat in industria chimica propriu-zisa cat si in metalurgie, in industria combustibililor, in instalatiile edilitare sau industriale de alimentare cu apa, in agricultura, in industria alimentara, in medicina. Calitatea si intr-o mare masura cantitatea intregii productii, eficienta instalatiilor tehnologice, sanatatea nostra depind de exactitatea si promtitudinea controlului analitic exercitat la locul si momentul potrivit.”

Cu ajutorul analizelor chimice, fizico-chimice sau fizice pot fi verificate materiile prime, semifabricatele sau produsii finiti. Fiecare proces chimic este verificat continuu in fiecare etapa pentru a se evita pierderile de materiale, combustibili, obtinerea de produsi de calitate inferioara sau unele deficiente ale instalatiei. Metodele chimice analitice sunt mult utilizate de cercetarea stiintifica pentru determinarea compusilor substantelor noi, obtinuti prin sinteza.

Complexonii au ajuns intr-un timp relativ scurt sa ocupe un loc important in grupa substantelor complexante utilizabile in chimia analitica. Ei pot fi folositi in analiza calitativa ca substante complexante in reactiile de identificare a cationilor utilizand reactivi anorganici obisnuiti si, in special, reactivi organici.

Din cauza usurintei prin care formeaza complecsi foarte solubili cu magneziul, calciul, fierul si cu celelalte metale, complexonii au fost folositi nu numai pentru dedurizarea apei, ci si in alte domenii ale industriei chimice si farmaceutice, unde este necesara comlexarea (mascarea) urmelor de metale din solutie. O dovada a extinderii folosirii lor in tehnica este bogata literatura de brevete din ultimii ani. Complexonii incep sa patrunda in agronomie( vindecarea clorozei verzi a pomilor) si in medicina (tratamentul intravenos al intoxicatiilor cu plumb, dizolvarea calculilor renali).

2.Introducere.

2.1. Rolul si importanta complexonilor.

Rolul complexonilor, ca substanta de complexare (mascare) in analiza volumetrica, este mai putin important din punct de vedere practic decat in analiza gravimetrica, insa foarte instructiv in multe privinte.

Pana in prezent, diversele substante complexante au fost folosite in special ca substante de complexare la diferitele recunoasteri si determinari in analiza calitativa si numai in cazuri izolate pentru determinari volumetrice. Prin usurinta cu care formeaza, practic, instantaneu, acest complecsi simpli si totusi foarte putin disociati, s-a putut rezolva cu ajutorul complexonilor problema celor mai adecvati reactivi volumetrici. Aceste determinari volumetrice, cunoscute sub denumirea de metode comlexonometrice sau chelatometrice, constituie in prezent unul dintre domeniile cele mai noi ale analizei chimice moderne.

Diferentele dintre stabilitatea complexonatilor metalici si, prin aceasta, reactivitatea lor difera fata de reactivii organici si anorganici, au putut fi folosite pentru determinari gravimetrice, volumetrice si colorimetrice de inalta selectivitate. Actiunea selectiva a complexonilor, pe de alta parte, a favorizat cresterea selectivitatii si specifitatii altor reactivi organici la analiza amestecurilor compuse.

Acidul etilen-diamino-tetraacetic si unii dintre complexii sai au o importanta tot mai mare, nu numai in tehnologia chimica, ci si in biochimie, medicina si agricultura. Complexonul este intalnit nu numai la dedurizarea apei, dar si la un numar mare de metode tehnologice unde trebuie sa se impiedice influenta urmelor de elemente (oxidari catalizate), de exemplu la fabricarea colorantilor, a chimicalelor si medicamentelor.

Complexonatul feric este indicat, de exemplu, pentru combaterea clorozei plantelor, complexonatul de calciu este un antidot excelent in cazul otravirilor cu metale grele, un special cu plumb; el este folosit pentru tratamentul hipocalcemiei, la studiul arteriosclerozei, etc.

Fisiere in arhiva (1):

  • Volumetria Bazata pe Reactii de Complexare.doc