Acid lactic

Proiect
7/10 (1 vot)
Conține 1 fișier: pdf
Pagini : 27 în total
Cuvinte : 6422
Mărime: 817.06KB (arhivat)
Cost: 2 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Andrei SIMION

Cuprins

1. Generalităţi

2. Proprietăţi

3. Utilizări

3.1. Biochimia acidului lactic şi acţiuna lui în organismul uman

3.2. Efectele fiziologice ale acidului lactic

3.3. Utilizări industriale

4. Procedee tehnologice de obţinere

4.1. Sinteza chimică a acidului lactic

4.2. Obţinerea acidului lactic prin fermentaţie

5. Materii prime pentru obţinerea acidului lactic pentru fermentaţie

6. Elemente de inginerie tehnologică

6.1. Schema tehnologică de obţinere a acidului lactic

6.2. Materii prime şi materiale auxiliare

6.2.1. Melasă

6.3. Procese tehnologice componente

6.3.1. Schema flux

6.3.2. Bilanţ de materiale

6.4. Utilajele instalaţiei pentru realizarea tehnologiei

6.4.1. Alegerea, descrierea şi regimul de funcţionare a utilajelor

6.4.1.1.Bioreactorul de fermentare

6.4.1.2.Evaporatorul cu efect multiplu

7. Bibliografie

Extras din document

1.Generalităţi

Acidul lactic (denumire standard IUPAC: acid 2-hidroxipropanoic), este cunoscut popular şi ca „acid laptic”. [1]

Acesta este un acid carboxilic cu formula chimică brută C3H6O3 şi formulă structurală CH3-CH-(OH)-COOH,. Are grup auxiliar hidroxil ataşat grupării carboxilice, ceea ce îl încadrează în categoria acizilor α-hidroxilici. În soluţie, ca orice acid monobazic, pierde un proton producând ionul lactic, CH3CH(OH)COO-. [1]

acid lactic

Acidul lactic este cea mai simplă moleculă cu carbon asimetric. Are doi izomeri optici. Unul este cunoscut ca L-(+)-acid lactic ori (S)-acid lactic, iar celălalt, imaginea sa în oglindă, ca D-(-)-acid lactic sau (R)-acid lactic.[1]

Acidul lactic L-(+)- este forma naturală prezentă în ţesuturile animalelor şi oamenilor şi în numeroase produse alimentare cum ar fi: carnea, produsele lactate, murăturile, berea sau vinul. Acidul lactic L-(+)- este izomerul cu cea mai mare importanţă biologică. Industria farmaceutică, cosmetică, alimentară şi medicina preferă forma L-(+)- a acidului lactic deoarece forma D-(-)- nu este metabolizată de corpul uman.[1]

Cei doi izomeri optic activi sunt:

Acidul lactic are masa moleculară 90,08 g/mol şi se găseşte în natură în: lapte acru, bere, sucul gastric, ţesutul muscular etc., reprezentând produsul fermentaţiei lactice a glucidelor. Se obţine prin fermentaţia lactică controlată a plămezilor de cartofi, a melaselor, a tărâţelor de grâu, a siropului de porumb, caz în care se utilizează Lactobacillus delbrueckii şi prin fermentaţia zerului, laptelui smântânit şi în special, a zerului dulce, caz în care se utilizează Lactobacillus bulgaricus.[1]

De remarcat este faptul că producătorul principal, Lactobacillus, are posibilitatea de a sintetiza acid lactic, atât dextro (D) cât şi levo (L), ori în amestec (DL).[1]

Acidul lactic se poate obţine şi prin:

- sinteză prin reacţia dintre aldehida acetică şi acidul cianhidric, la temperatură înaltă

- sub presiune prin hidroliza acidului propionic;

- reducerea acidului piruvic.

Produsul se purifică prin extracţie cu solvenţi, distilare, decolorare, etc[1]

2.Proprietăţile acidului lactic

Acidul lactic se prezintă sub forma unui lichid siropos, limpede, incolor, higroscopic.

Acesta este un acid organic slab, care joacă un anumit rol în anumite procese biochimice şi se găseşte în mod natural în anumite produse alimentare. Acidul lactic are un rol decisiv în anumite procese de fermentaţie, cum ar fi pregătirea silozului pentru animale, sau (în industria laptelui) la fabricarea produselor din lapte: iaurt, chefir, urdă, brânză. În metabolismul animal, ia naştere în orice masă musculară supusă efortului, fiind una din cauzele principale ale febrei musculare.[1]

Acidul lactic are următoarele proprietăţi :

- densitate 1,249 la 15 0C,

- indice de refracţie 1,4414 la 21 0C

- punct de topire la 16,8 – 18 0C;

- punct de fierbere la 20 mm Hg este de 119 0C;

- este solubil în apă, alcool şi glicerină, în orice proporţie.

Acidul lactic destinat industriei alimentare are 50-80 % substanţă pură şi trebuie să îndeplinească o serie de condiţii prezentate în tabelul 1.1.[1]

Tabel 1.1 – Acidul lactic – condiţii de calitate pentru industria alimentară

Bibliografie

1. Obţinerea acidului lactic prin fermentaţie ( www.regielive.ro) ;

2. Adriana Dabija –Biotehnologii în industria alimentară fermentativă, 2002;

3. Constantin Banu, Manualul inginerului în industria alimentară (vol. I, II), 1998.

Preview document

Acid lactic - Pagina 1
Acid lactic - Pagina 2
Acid lactic - Pagina 3
Acid lactic - Pagina 4
Acid lactic - Pagina 5
Acid lactic - Pagina 6
Acid lactic - Pagina 7
Acid lactic - Pagina 8
Acid lactic - Pagina 9
Acid lactic - Pagina 10
Acid lactic - Pagina 11
Acid lactic - Pagina 12
Acid lactic - Pagina 13
Acid lactic - Pagina 14
Acid lactic - Pagina 15
Acid lactic - Pagina 16
Acid lactic - Pagina 17
Acid lactic - Pagina 18
Acid lactic - Pagina 19
Acid lactic - Pagina 20
Acid lactic - Pagina 21
Acid lactic - Pagina 22
Acid lactic - Pagina 23
Acid lactic - Pagina 24
Acid lactic - Pagina 25
Acid lactic - Pagina 26
Acid lactic - Pagina 27

Conținut arhivă zip

  • Acid lactic.pdf

Alții au mai descărcat și

Cisteina

1. Introducere Aminoacizaii constituie unitatea structurala fundamentala a moleculelor de proteina. Acestea se impart, dupa proprietatile lor, in...

Acid Glutamic - Tehnologie de Obtinere

TEMA DE PROIECTARE Să se proiecteze instalația pentru obținerea acidului glutamic cu o productivitate de 34 t/an. CAPITOLUL I MEMORIUL TEHNIC...

Analize de Coloranti Organici

Identificarea unui colorant în substanta se poate face pe baza urmatoarelor criterii: a. solubilitate; b. nuanta si proprietati coloristice ale...

Ai nevoie de altceva?