Antociani

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Antociani.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 30 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: CONF. DR. ING. BOMBOS DORIN

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Chimie Organica

Cuprins

Capitolul I – Antocianii din fructe şi legume 1
I.1. Introducere 1
I.2. Dovezi epidemiologice 2
I.3. Proprietăţile chimice 2
I.4. Proprietăţile chemopreventive ale cancerului la animale 3
I.5. Efecte farmacologice în vitro 3
I.6. Farmacologia clinică şi pre-clinică 4
Capitolul II – Determinarea pigmenţilor în legume 5
II.1. Introducere 5
II.2. Extracţia pigmentului 6
II.2.1. Moleculele de clorofilă şi de carotenoide 6
II.2.2. Antocianinele 7
II.2.3. Betalainele 7
II.3. Separarea cromatografică a pigmenţilor din legume 7
II.3.1. Coloana deschisă 7
II.3.2. Cromatografia în strat subţire 8
II.3.3. Cromatografia în contracurent 8
II.3.4. Cromatografia lichidă de înaltă performanţă (HPLC) 8
II.3.5. Cromatografia pe fluid supercritic 10
II.3.6. Electroforeza capilară 10
II.4. Detecţia pigmenţilor 11
II.4.1. Spectroscopia UV-VIS 11
II.4.2. Spectroscopia în infraroşu (IR) 11
II.4.3. Spectroscopia de masă (MS) 12
II.4.4. Spectroscopia RMN 12
II.5. Identificarea şi cuantificarea pigmentului 13
Capitolul III – Studiile chimice ale antocianinelor 14
III.1. Introducere 14
III.2. Chimia antocianinelor 14
III.3. Stabilitatea antocianinelor 15
III.3.1. Solventul şi efectele concentraţiei antocianinei 16
III.3.2. Influenţa pH-ului 16
III.3.3. Efectul de co-pigmentare 17
III.3.4. Interacţia ionilor metalici 20
III.3.5. Activitatea antioxidantă 20
III.3.6. Pyranoantocianinele 21
III.4. Metode de extracţie şi purificare 22
III.4.1. Metodele de extracţie 22
III.4.2. Metodele de purificare 23
III.4.3. Platforma de prelucrare pilot 23
III.5. Metodele de identificare 24
III.5.1. Spectrometria de masă (MS) 24
III.5.2. Rezonanţa magnetică nucleară (RMN) 25
III.5.3. Electroforeza capilară (CE) 26
III.5.4. Calcule teoretice 26
III.6. Concluzii 27
Bibliografie 28

Extras din document

I.1. Introducere

Consumul de fructe a fost asociat cu un risc scăzut de a dezvolta cancer. Cei mai abundenţi constituienţi flavonoizi ai fructelor sunt antocianii (antocianine, glicozide, antocianidine), care cauzează coloraţii intense. În această lucrare, vor fi descrise dovezile epidemiologice fără să se facă aluzie la activitatea de prevenire a cancerului provocat de conţinutul de antociani prezenţi în alimente şi rezultatele studiilor chemiopreventive făcute pe rozătoare cu antociani sau cu antociani conţinuţi în fructe/extracte vegetale, precum şi proprietăţile farmacologice ale antocianilor. Antocianidinele s-au dovedit a inhiba supravieţuirea celulei maligne şi a confunda multe evenimente oncogene de semnalizare, în intervalul concentraţiei de 10-6 - 10-4 M.

Studiile farmacocinetice ale antocianilor, după consumul lor ca unic agent, sugerează că antocianii ating nivelul de 10-8 -10-7 în sângele uman. Literatura de specialitate disponibilă în prezent oferă indicii despre posibila utilitate a antocianilor sau a amestecurilor de antociani la intervenţiile chemiopreventive ale cancerului. Cu toate acestea, sunt necesare studii suplimentare pentru a favoriza dezvoltarea lor clinică.

Unele rapoarte media pe teme de sănătate implică faptul că o dietă bogată în fructe şi legume colorate este panaceul nutriţional într-o societate marcată de probleme, cum ar fi obezitatea, ateroscreloza şi cancerul. Nu există un interes în creşterea rolului de nutriţie şi constituienţilor dietetici specifici în cauzarea şi prevenirea cancerului. Proeminent în constituienţii dietetici alimentari sunt flavonoidele. Exemplele includ izoflavonii care apar în soia, ceapă şi legumele cu frunze. Antocianii apar în regnul vegetal şi conferă coloraţie luminoasă roşie sau albastră fructelor de pădure sau altor fructe şi legume.

Ce face antocianii deosebit de interesanţi faţă de alte flavonoide este faptul că aceştia apar în dietă la concentraţii relativ ridicate. Aportul zilnic de antociani în dieta din SUA a fosr sugerat a fi 180-215 mg/zi, în timp ce aportul zilnic de flavonoide dietetice (genisteina, quercetin şi apigenina) este estimat la doar 20-25 mg/zi. Antocianidinele găsite în plantele superioare sunt cianidin, delfinidin, malvidin, pelargonidin, peonidin şi petunidin (figura 1), cu o distribuţie în natură de 50%, 12%,12%, 12%, 7% şi 7%.

Figura 1 – Structura antocianidinelor

I.2. Dovezi epidemiologice

Care este dovada care să susţină ideea că fructele şi legumele colorate, adică alimentele care conţin niveluri ridicate de antociani, posedă proprietăţi de întârziere sau de prevenire a cancerului- Deşi datele epidemiologice nu sunt abundente, există rapoarte care fac aluzie la potenţialul lor de anti-carcinogenitate.

Într-un grup de persoane vârstnice, care au consumat cantităţi mari de căpşuni, aportul adăugat de a dezvolta cancer a fost de 0,3 comparativ cu subiecţii care s-au abţinut de la consumul mare fructe.

Consumul de fructe şi legume colorate a fost, de asemenea, asociat unui risc redus de cancer mamar uman şi reapariţia polipului colorectal. Antocianii conţinuţi de produsele alimentare au fost asociaţi cu un risc scăzut de boli cardiace coronariene. S-au dovedit a avea efecte benefice în mai multe părţi ale organismului, inclusiv sistemului nervos central şi ochi, şi au fost suspectate de a semăna cu „paradoxul francez”, adică scăderea riscului de boli cardiovasculare în ciuda unei diete bogate în grăsimi la persoanele care trăiesc în Franţa.

I.3. Proprietăţile chimice

Componentele antocianilor sunt glucoza, galactoza şi arabinoza care, de obicei, sunt conjugate cu molecula antocianidinei prin intermediul grupării hidroxil. Unele antocianine cuprind mai multe părţi de zahăr care implică funcţiunile hidroxil din molecula de aglicon.

Antocianii sunt extrem de solubili în apă şi apar în conformaţii diferite dependente de pH , cu variaţii de culori sau intensităţi de culoare (figura 2). La pH<3, inelul din mijloc conferă culoarea intensă a moleculei. Deşi stabilitatea cationului flavilium, aşa cum a fost judecat prin spectrofotometrie UV-VIS, este compromisă de creşterea pH-ului, manifestările conformaţiilor ale antocianilor pentru acţiunea farmaceutică sunt neclare.

Figura 2 – Dependenţa pH-ului

I.4. Proprietăţile chemopreventive ale cancerului la animale

Există opt rapoarte în care abilitatea/capacitatea antocianilor sau amestecurilor care conţin antociani interferă cu carcinogeneza la animale În cadrul unei anchete comparative pe şoareci, animalele au primit fiecare un amestec de antocianine la 800 mg/l, sau cianidină pură la 200 mg/l cu apă potabilă, tartă de cireşe sau vişine adăugat la dietă (200g/kg dietă). Aceste sume corespund la doze de aproximativ 2,4 şi 0,6 mg antociani/animal/zi sau 600 mg de tartă de cireşe/animal/zi, bazându-se pe aportul mediu zilnic de alimentaţie şi apă. Şoarecii care au primit aceste intervenţii, numărul adenomului cecal a fost redus comparativ cu animalele care au avut o dietă controlată sau cele care au primit droguri antiinflamatorii. Numărul de adenoame intestinale nu a fost influenţat semnificativ de antociani.

Un studiu recent efectuat în laborator sugerează o moderare, dar o reducere semnificativă în numărul mic de adenom intestinal ApcMin la şoarecii care au primit antocianină conţinută în extractul din afine sau cianidin-3-glucozidă pură la 0,1% în dieta lor. Această concentraţie se traduce într-o doză de aproximativ 3 mg antocianină/şoarece/zi. Animalele care au primit o dietă de antocianină conţinută în orezul roşu cleios au prezentat eficienţe anti-tumorale, în ceea ce priveşte timpul de supravieţuire a crescut în comparaţie cu animalele cu o dietă controlată sau cu o dietă normală de orez. La şobolanii femelă, tumorile mamare au fost induse de expunerea la 7,12-dimetil benzen antracen, prin consumarea de suc de struguri. Animalele care au consumat suc, incidenţa, multiplicitatea şi greutatea finală a tumorilor mamare au fost reduse.

Coloranţii derivaţi din cartofii dulci, varză roşie şi porumb, care sunt bogate în antociani, inhibă carcinogeneza indusă chimic la şobolani. Adenoamele de colon şi adenocarcinoamele au fost induse de tratamentul cu 1,2 dimetil hidrazină (DMH) şi incidenţa tumorii a fost majorată prin complexarea dietei cu cancerigen amine heterociclice 2-amino-1-metil-6-fenilimidazo piridina (PhIP).

S-a dovedit, de asemenea, că antocianii previn cancerul de piele la rozătoare. Aplicarea antocianinei conţinută în extractul de rodie determină o întârziere a debutului şi scăderea incidenţei şi a sarcinii de tumori cutanate.

Fisiere in arhiva (1):

  • Antociani.doc

Alte informatii

UNIVERSITATEA “PETROL-GAZE” PLOIEŞTI FACULTATEA: TEHNOLOGIA PETROLULUI ŞI PETROCHIMIEI SPECIALIZAREA: MANAGEMENTUL ŞI CONTROLUL CALITĂŢII PRODUSELOR ŞI A FACTORILOR DE MEDIU GRUPA: B