Enzime in Industria Alimentara

Proiect
8/10 (1 vot)
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 39 în total
Cuvinte : 8603
Mărime: 346.42KB (arhivat)
Cost: 5 puncte

Cuprins

CAPITOL I.

1. Scurt istoric al enzimelor 3

2. Clasificarea enzimelor 5

CAPITOL II.

Generalităţi despre oxidaze 11

CAPITOL III.

1. Introducere 15

2. Aplicaţi ale catalazei în studiul proprietăţilor antioxidante ale extractelor în organism 17

3. Activitatea enzimelor antioxidante la loturile tratate cu extract de Aloe 21

4. Activitatea catalazei la loturile tratate cu extract de Allium sativum 23

5. Activitatea catalazei la loturile tratate cu extract hidroalcoolic de Propolis 24

6. Catalaza folosită pentru determinarea micobacteriilor 24

7. Catalaza în prdusele alimnetare 25

CAPITOL IV.

1. Imobilizarea catalazei pe poli(acid acrilic-co-alcool vinilic) 29

2. Imobilizarea catalazei pe gelan reticulat 36

Extras din document

CAPITOL I.

1. Scurt istoric al enzimelor

Reacţiile enzimatice au fost folosite din timpurile cele mai vechi pentru fabricarea vinului, a oţetului, a berii şi a brânzei. O cercetare sistematică a lor a fost întreprinsă abia în epoca modernă. În 1713, Réaumur a observat dizolvarea cărnii în sucul stomacal al ciorii. De asemenea, fiziologul Spallanzani (1783) a hrănit animalele cu bucăţi de carne învelite în reţele de sârmă şi a observat dizolvarea cărnii în stomac.

Stahl, fondatorul teoriei flogisticului, explică fermentaţia ca un proces în care una din substanţele prezente transmite „mişcarea sa internă” substanţei care fermentează (1697). În 1680, van Leeuwenhoeck a observat la microscop celulele drojdiei de bere, dar această descoperire nu a fost luată în seamă timp de două secole. Lavoisier (1789) a făcut un bilanţ de materiale al fermentaţiei, arătând că oxigenul, hidrogenul şi carbonul din zahăr se regăsesc în alcoolul şi bioxidul de carbon ce iau naştere. Continuarea acestor idei a condus la ecuaţia lui Gay-Lussac a fermentaţiei alcoolice.

Cagnard-Latour şi, simultan şi independent, Kützing (1838) au atribuit fermentaţia alcoolică celulelor din drojdie, considerate ca fiinţe vii, probabil de natură vegetală. În aceste observaţii îşi are originea teoria vitalistă a fermentaţiei. Susţinătorul principal al acestei teorii, Pasteur, a publicat în 1857 cercetarea sa celebră asupra fermentaţiei alcoolice, în care susţine sau sugerează că fermentaţia este un proces legat direct de metabolismul celulelor drojdiei. Liebig (1839) considera dimpotrivă că fermentaţia este o descompunere a zahărului, datorită unor vibraţii moleculare provocate de fenomenele chimice din celulele vii ale drojdiei.

În jumătatea a doua a secolului al IXX-lea, în urma lucrărilor lui Pasteur, mulţi chimişti făceau deosebire între fermenţii formaţi sau figuraţi presupuşi legaţi inseparabil de anumite elemente din celule sau chiar consideraţi identici cu celula vie, şi fermenţi neformaţi sau solubili, de tipul acelora din sucurile digestive sau din extractele apoase ale diferitelor materiale biologice. Fermenţii neformaţi sunt deci substanţe care îşi exercită acţiunea şi în afara celulei vii. Termenul enzimă, pentru a desemna fermenţii neformaţi, a fost introdus de Kühne, în 1878.

Buchner (1897) a izolat din drojdia de bere un suc liber de orice celulă şi totuşi capabil să provoace fermentaţia. Acest suc conţine deci o enzimă pe care Buchner a numit-o zimază. Aceasta este de fapt un amestec de mai multe enzime, după cum s-a dovedit mai târziu. În urma acestor descoperiri, deosebirea dintre termenii ferment şi enzimă a pierdut semnificaţia sa. În cursul secolului al IXX-lea, au fost preparate multe extracte de enzime. Astfel, după ce Kirchoff a observat, în 1820, că o componentă glutinoasă din bobul de orez încolţit, numit malţ, transformă cantităţi de amidon mult mai mari decât propria sa greutate, într-un zahăr solubil, maltoza, Dubrunfaut a găsit, în 1830, că extractul apos, limpede, de malţ are aceeaşi acţiune solubilizantă asupra amidonului ca malţul însuşi. Din acest extract, Payen şi Persoz (1833) au izolat prin precipitare cu etanol, prima enzimă, amilaza, sub forma unui material solid alb, amorf, capabil să solubilizeze o cantitate de amidon de 2000 de ori mai mare decât propria sa greutate. În 1830, Robiquet şi Boutron-Chalard au descoperit hidroliza amigdalinei, cu extract de migdale amare, iar în 1837, Liebig şi Wöhler au izolat enzima respectivă, numind-o emulsină. Printre primele enzime izolate, vom mai menţiona: pepsina din sucul gastric (Schwann, 1836); trepsina din sucul pancreatic (Kühne, 1848); lipaza (Claude Bernard , 1849); invertaza (Mitscherlich, 1841; Berthelot, 1860); ureeaza (Musculus, 1882), etc.

Preview document

Enzime in Industria Alimentara - Pagina 1
Enzime in Industria Alimentara - Pagina 2
Enzime in Industria Alimentara - Pagina 3
Enzime in Industria Alimentara - Pagina 4
Enzime in Industria Alimentara - Pagina 5
Enzime in Industria Alimentara - Pagina 6
Enzime in Industria Alimentara - Pagina 7
Enzime in Industria Alimentara - Pagina 8
Enzime in Industria Alimentara - Pagina 9
Enzime in Industria Alimentara - Pagina 10
Enzime in Industria Alimentara - Pagina 11
Enzime in Industria Alimentara - Pagina 12
Enzime in Industria Alimentara - Pagina 13
Enzime in Industria Alimentara - Pagina 14
Enzime in Industria Alimentara - Pagina 15
Enzime in Industria Alimentara - Pagina 16
Enzime in Industria Alimentara - Pagina 17
Enzime in Industria Alimentara - Pagina 18
Enzime in Industria Alimentara - Pagina 19
Enzime in Industria Alimentara - Pagina 20
Enzime in Industria Alimentara - Pagina 21
Enzime in Industria Alimentara - Pagina 22
Enzime in Industria Alimentara - Pagina 23
Enzime in Industria Alimentara - Pagina 24
Enzime in Industria Alimentara - Pagina 25
Enzime in Industria Alimentara - Pagina 26
Enzime in Industria Alimentara - Pagina 27
Enzime in Industria Alimentara - Pagina 28
Enzime in Industria Alimentara - Pagina 29
Enzime in Industria Alimentara - Pagina 30
Enzime in Industria Alimentara - Pagina 31
Enzime in Industria Alimentara - Pagina 32
Enzime in Industria Alimentara - Pagina 33
Enzime in Industria Alimentara - Pagina 34
Enzime in Industria Alimentara - Pagina 35
Enzime in Industria Alimentara - Pagina 36
Enzime in Industria Alimentara - Pagina 37
Enzime in Industria Alimentara - Pagina 38
Enzime in Industria Alimentara - Pagina 39

Conținut arhivă zip

  • Enzime in Industria Alimentara.doc

Alții au mai descărcat și

Vitamine Liposolubile in Produse Alimentare de Origine Vegetala

1. INTRODUCERE Vitaminele sunt substanţe organice cu rol funcţional însemnat, care se găsesc în cantitate mică în alimente şi sunt indispensabile...

Enzime Utilizate in Biosinteza Proteinelor

1.INTRODUCERE: Proteinele joaca mai multe roluri in organism ca : enzime, enzime inhibatorii, hormoni, rol protector (anticorpi),regulatori...

Hormonii

HORMONII Hormonii sunt substante chimice elaborate de celule specializate care pe cale sanguina ajung la organele sensibile la actiunea lor unde...

Analize de Coloranti Organici

Identificarea unui colorant în substanta se poate face pe baza urmatoarelor criterii: a. solubilitate; b. nuanta si proprietati coloristice ale...

Lipidele, Protide, Nucleoproteide, Pigmenti Naturali Vegetali, Vitamine, Enzime.

Lipidele sunt compuşi organici naturali larg răspândiţi în organismele vii. Din punct de vedere al structurii lor lipidele constituie o clasă...

Enzime

Enzime -compuşi macromoleculari de natură proteică, produşi şi prezenţi numai în organismele vii, -rol de biocatalizatori ai tuturor...

Chimie Organica

Enzime Consideratii gen.definitie.strct.prop. Enzimele sau biocatalizatorii sunt catalizatorii reactiilor din sistemele biologice.Activit....

Ai nevoie de altceva?