Margarina

Margarina

Margarina sau untul vegetal este o emulsie de grăsime vegetală parţial hidrogenată în lapte, de obicei smântânit, cu adaos de vitamine, coloranţi, conservanţi, aromatizanţi.

Reacţie folosită in industria alimentară la obţinerea margarinei

Evoluţie

Margarina a apărut în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când untul se găsea tot mai greu. O echipă de cercetători americani a avut atunci ideea să ia diverse uleiuri vegetale, să le încălzească la 150 grade C şi să le adauge hidrogen în prezenţa unor catalizatori de nichel, ca să se întărească. A fost astfel obţinută margarina cu aspect asemănător untului dar cu structură moleculară asemănătoare plasticului.

Când margarina a fost introdusă pe piaţă pentru prima dată ea conţinea acizi graşi de tip trans. Hidrogenarea solidifică uleiul vegetal lichid astfel încât produsul obţinut este mai uşor de utilizat. Rezultatul hidrogenării este reprezentat de acizi graşi de tip trans. La fel ca şi grăsimile saturate acizii graşi de tip trans cresc LDL colesterolul (colesterolul rău) şi scad HDL colesterolul (colesterolul bun). Din păcate temperatura crescută la care se obţine margarina distruge vitamina E şi alte substanţe nutritive care se găsesc în uleiurile folosite.

Fabricare

Agenţii folosiţi pentru întărirea margarinei conţin nichel şi cadmiu. Nichelul este un metal toxic care dacă este prezent în exces în alimente poate provoca afecţiuni pulmonare şi renale. Cadmiu este unul dintre cele mai toxice metale grele. El poate contribui la apariţia de afecţiuni severe cum ar fi arterioscleroza, hipertensiunea arterială şi cancerul.

De la începuturile sale până acum, margarina s-a îmbogaţit cu coloranţi, cu vitamine sintetice, mai nou cu aromatizanţi artificiali, care o fac să miroasă a lapte. Margarina conţine grăsimi care sunt greu de transformat de către organism în energie. Atunci când aceste grăsimi sunt metabolizate de către organism, ele sunt încorporate în membrana celulelor sistemului imunitar, împiedicând activitatea acestora.

Efecte asupra organismului

Acest lucru este echivalent cu o sensibilitate mai mare la infecţii, la intoxicaţii, la cancer, iau locul anumitor substanţe naturale care au rolul de a curăţa pereţii vaselor de sânge, ceea ce înseamnă sclerozarea acestora, cu rezultate nefaste pentru inima, creier, sistemul circulator pe ansamblu.

De asemenea, grăsimile din margarină favorizează formarea de depozite de grăsime pe talie, precum şi apariţia celulitei.

Margarina conţine antioxidanţi de tip E 320, E 321 care au efect de creştere a colesterolului.

Nutritionistii spun că margarina răstoarnă orice regulă a nutritiei. Structura naturală a uleiurilor este o "cis", iar în cazul margarinei - prin hidrogenare - se transforma în structură "trans", care este una sclerozantă.

Aceste grăsimi sunt foarte dăunătoare, deoarece nu pot fi "arse" de către organism. Ele se depozitează în tesuturi si acoperă membrana celulelor sistemului imunitar, paralizându-l. Dacă lipseste structura naturală "cis", membranele noastre celulare captează aceste uleiuri cu structura "trans" si degenerează.

Astfel, nu se mai fac schimburile ionice la nivel celular, iar celula, în final, moare. Prin urmare, nu este bine să consumăm margarină, aspect de luat în calcul în special la copii, pentru că acest aliment - de orice firmă ar fi preparat - degenerează si sclerozează toate tesuturile.