Tehnologia Fabricației Acidului Glutamic

Domeniu: Chimie Organică

Conține 5 fișiere: doc

Pagini : 70 în total

Cuvinte : 15468

Mărime: 930.95KB (arhivat)

Publicat de: Antonela Ruxanda Stoian

Puncte necesare: 9

Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Alexandra Blaga

Descarcă acum

Cuprins Extras Bibliografie Preview

Cuprins

Cap. I. Memoriu tehnic
Cap. II. Tehnologia de fabricatie 1
II.1. Domenii de utilizare si proprietatile produsului 1
II.2. Variante tehnologice 7
II.3. Alegerea variantei optime 8
II.4. Descrierea procesului tehnologic adoptat 9
II.4.1. Elaborarea schemei tehnologice 9
II.4.2. Materii prime, intermediare si auxiliare 19
II.4.3. Mecanismul reactiilor biochimice 25
II.4.4. Cinetica proceselor de fermentatie discontinua 27
II.4.5. Aspecte termodinamice ale proceselor fermentative 30
II.4.6. Bilanturi de materiale 32
II.4.7. Consumuri specifice 42
Cap. III. Controlul fabricatiei 43
III.1. Controlul, reglarea si automatizarea procesului tehnologic 43
III.2. Controlul de calitate 50
III.2.1. Metode de analiza ale materiilor prime si intermediare 50
III.2.2. Metode de analiza a produsului finit 56
Cap. IV. Utilitati 57
Cap. V. Produse secundare. Deseuri de fabricatie. Epurarea apelor reziduale 59
Cap.VI. Transport, ambalare, depozitare 61
Norme de protectia muncii si P.S.I 63

Extras din proiect

Cap II Tehnologia de fabricatie

II.1. Domenii de utilizare si proprietatile

Produsului

Aspecte generale privind aminoacizii

Aminoacizii sunt acizi carboxilici in structura carora intra una sau mai multe grupari amino, de asemenea aminoacizii intra si in structura proteinelor, ei fiind unitatea structurala si fundamentala a acestora. Formula generala a unui aminoacid este: R-CH(NH2)-COOH.

Se deosebesc trei tipuri de aminoacizi:

- aminoacizi naturali – acestia se gasesc in natura in stare libera insa in cantitati relative mici;

- aminoacizi fundamentali – sunt 20 de aminoacizi fundamentali, ei intra in compozitia proteinelor, combinandu-se la infinit intre ei prin legaturi amidice;

- aminoacizi esentiali – sunt 9 aminoacizi esentiali, deoarece organismele animale nu pot sintetiza toti cei 20 de aminoacizi fundamentali la fel ca si plantele, cei esentiali trebuie proeluati din hrana.

Prin hidroliza proteinelor in prezenta de acid sulfuric concentrate si in prezenta caldurii se evidentiaza prezenta in compozitia acestora a celor 20 de aminoacizi fundamentali.

Nomenclatura aminoacizilor

In general, pentru aminoacizi se folosesc denumiri uzuale precum si prescurtarile acestora, acceptate de IUPAC, care nu dau nici o indicatie asupra strucrturii. In parallel se folosesc si denumirile stiintifice care respecta logica secventiala: acid, pozitia gruparii amino, prefixul “amino” urmat de numele acidului carboxilic corespunzator.

Clasificarea aminoacizilor

Aminoacizii separate din hidrolizele de proteina pot fi clasificati, in functie de structura lantului hidrocarbonat, in doua mari categorii: aminoacizi alifatici sau aciclici si aminoacizi ciclici. Daca se ia in considerare pozitia gruparii amino fata de grupare carboxil se deosebesc α si β-aminoacizi, iar dupa numarul gruparilor amino si carboxil - acizi monoaminocarboxilici, monoaminodicarboxilici si diaminomonocarboxilici.

Dupa natura ciclului aminoacizii ciclici pot fi grupati la randul lor in doua subgrupe: aminoacizi aromatici si aminoacizi heterociclici.

Un alt criteriu de clasificare al aminoacizilor in reprezinta polariatea catenei:

- cu radical nepolar (hidrofob) – ex: glicina, alanina, leucina;

- cu radical polar neincarcat electric (la pH=6) – ex: serina, cisteina;

- cu radical polar incarcat pozitiv – ex: lizina, histidina;

- cu radical polar incarcat negative – ex: acidul glutamic, acidul aspartic.

Raspandirea principalilor aminoacizi in unele proteine naturale este redata procentual in tabelul urmator.

Continutul aminoacizilor in proteine vegetale si animale

(calculate in procente, in raport cu continutul procentual al

Azotului proteic de 16%)

AminoacidProteina Zeina Gliadina din grau Edestina din canepa Insulina Proteine musculare Albumina din serul bovin

Glicocol

Alanina

Izoleucina

Leucina

Valina

Serina

Treonina

Acid aspartic

Acid glutamic

Arginina

Lizina

Cisteina + cistina

Metionina

Fenilalanina

Tirozina

Triptofan

Histidina

Prolina

Oxiprolina 0.00

9.9

4.3

23.7

2.4

3.4

35.6

1.6

0.00

0.8

2.4

6.4

5.0

0.1

0.9

9-12

1.0 1.0

2.5

4.7

3.0

0.1

3.0

1.4

20.7

3.2

0.6

2.3

2.5

3.1

0.9

2.1

13.2

- -

4.3

7.5

6.0

5.7

6.3

3.9

12.0

46.0

16.7

2.4

0.9

2.4

5.5

4.3

1.5

2.9

4.3

- 6.9

6.8

2.6

12.0

8.0

6.0

2.1

15.0

2.1

12.5

5.9

8.7

3.6

2.7

- 4.0

3.4

12.1

3.4

5.7

5.3

15.0

7.2

7.6

1.1

3.2

4-5

3.1

1.2

2.1

6.0

- 1.82

6.25

2.61

12.27

5.92

4.23

5.83

10.91

16.50

5.90

12.82

6.52

0.81

6.59

5.06

0.50

4.00

4.75

Toti aminoacizii sunt substante solide, incolore, cristalizate. Forma cristalelor este caracteristica pentru fiecare aminoacid. Se topesc la temperature ridicate (>200˚C), cu descompunere, nu pot fi distilate nici chiar in vid. Punctul de topire al cristalelor nu constituie un criteriu de diferentiere intre ei.

Aminoacizii se folosesc in medicina pentru prepararea unor medicamente si pentru alimentatia artificiala in anumite imbolnaviri ale sistemului digestive, in caz de interventii chirurgicale etc. se folosesc in alimentatie, pentru suplimentarea unor produse deficitare in aminoacizi esentiali, pentru accentuarea aromelor, pentru preparea supelor concentrate, a alimentelor pentru copii, alimentatia dietetica pentru cosmonauti, ca antioxidanti la prepararea conservelor si bauturilor.

Cantitati mari de aminoacizi se folosesc in zootehnie, pentru obtinerea concentratelor furajere si pentru a mari digestibilitatea furajelor bogate in hidrati de carbon si sarace in proteinecomplete. Se folosesc, de asemenea, pentru prepararea unor medii bacteriologice necesare depistarii unor boli.