Vitamina B13

Proiect
8/10 (1 vot)
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 97 în total
Cuvinte : 21738
Mărime: 9.74MB (arhivat)
Cost: 9 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Modra Doina

Cuprins

INTRODUCERE 4

CAPITOLUL 1. DATE DESPRE VITAMINE 5

1.1. Generalitati 5

1.2. Istoricul vitaminelor 6

1.3. Actiunea vitaminelor 8

CAPITOLUL 2. VITAMINA B 11

2.1. Generalitati 11

2.2. Clasificare 12

2.2.1. Vitamina B1(tiamina) 12

2.2.2. Vitamina B2 (riboflavina) 13

2.2.3. Vitamina B 3 (niacina) 15

2.2.4. Vitamina B 4 (adenina) 17

2.2.5. Vitamina B 5 (acidul pantotenic) 18

2.2.6. Vitamina B 6 (piridoxina) 19

2.2.7. Vitamina B 7 (biotina) 20

2.2.8. Vitamina B 8 (colina) 21

2.2.9. Vitamina B 9 (acidul folic) 21

2.2.10. Vitamina B 10 (acidul para-amino-benzoic) 22

2.2.11. Vitamina B 12(cobalamina) 23

CAPITOLUL 3. VITAMINA B13 25

3.1. Generalitãţi 25

3.2. Proprietãţi fizice 25

3.3. Proprietãţi chimice 31

3.3.1. Formarea complexilor acidului orotic cu metale 31

3.3.2. Sinteze de ortoamide 45

3.3.3. Decarboxilarea acidului orotic 46

3.3.4. Esterificarea acidului orotic 46

3.4. Sinteze de acid orotic 48

3.5. Utilizãri 50

CAPITOLUL 4. PARTEA EXPERIMENTALÃ 61

4.1. Generalitãţi 61

4.2. Mod de lucru 62

4.3. Instalaţia de laborator 62

4.4. Caracteristicile materiilor prime utilizate 65

4.5. Determinarea caracteristicilor fizico-chimice 66

4.6. Prelucrarea produsului finit prin recristalizare 75

CAPITOLUL 5. REZULTATE ŞI DISCUŢII 77

5.1. Sinteze efectuate 77

5.2. Obţinerea intermediarului acidul 2,6-dicetopirimidin-4-acetic 77

5.2.1. Influenţa timpului de încălzire asupra randamentului 77

5.2.2. Influenţa temperaturii la obţinerea acidului 2,6- dicetopirimidin – 4- acetic 78

5.3. Obţinerea acidului orotic 80

5.3.1. Influenţa timpului de reacţie asupra randamentului în acid orotic 80

5.3.2. Influenţa temperaturii de reacţie 81

5.3.3. Influenţa raportului de reactanţi 82

5.4. Influenţa recristalizării asupra randamentului de reacţie 83

5.5. Caracterizarea produsului finit 84

5.6. Concluzii 88

CONCLUZII GENERALE 89

BIBLIOGRAFIE 91

Extras din document

INTRODUCERE

O alimentaţie echilibrată, ce asigură o viaţă sănatoasă trebuie să includă toate substanţele necesare unei bune funcţionări a organismului în proporţiile şi combinaţiile cerute de către indivizi: proteine, grăsimi, hidraţi de carbon, fibre şi apă, căci citandu-l pe Socrate: “mâncăm ca să trăim şi nu trăim ca să mâncăm”.

Vitaminele sunt substanţe organice necesare creşterii şi bunei funcţionări a organismului, pe care organismul le fabrică în cantitate insuficientă pentru a-şi acoperi nevoile (vitaminele B6, B8, D, K) sau pe care nu le poate sintetiza [1].

Vitaminele sunt substanţele de care organismul are nevoie deoarece: contribuie la fabricarea enzimelor necesare digestiei, absorbţiei şi metabolismului, controlează regenerarea celulară.

Legumele, fructele, precum şi multe alte produse alimentare sunt indispensabile alimentaţiei omului contemporan. În procesul preparării şi conservării se pierde, din păcate, o mare parte din valoarea nutriţională de bază şi din conţinutul de vitamine şi minerale.

Organismul hrănit corespunzător se dezvoltă mai bine, acumulează mai mult şi tratează stressul cu mai multă uşurinţă.

Este necesar de subliniat faptul că trăim în vremuri în care condiţiile de viaţă se deteriorează constant, pline de influenţe nefaste, obiceiuri proaste privind alimentaţia, activitatea fizică, fumatul şi consumul de alcool. Sănatatea este extrem de vulnerabilă, astfel încât păstrarea ei devine imposibilă, chiar şi cu o dietă echilibrată. Cu toate acestea, toată lumea poate profita de suplimentele alimentare cu multivitamine şi minerale, adecvate tuturor categoriilor de vârstă.

Pentru procesele biochimice care au loc în organism sunt esenţiale cantităţi determinate de vitamine şi minerale [2].

Vitaminele trebuie deci aduse prin alimentaţie sau, în lipsă, prin medicamente. Toate sunt conţinute în laptele matern, dar nu întotdeauna în cantităţi suficiente (vitamina K, în special, trebuie să facă obiectul unei suplimentări medicamentoase sistemice la naştere).

Dacă avem un regim echilibrat, atunci acesta furnizează toate vitaminele şi elementele nutritive de care avem nevoie, dar există carenţe care trebuie compensate prin administrarea de vitamine şi substanţe minerale sintetizate în laborator.

În era tehnologiei de înaltă performanţă, a utilizării E-urilor şi a organismelor modificate genetic, numai prin informare continuă vom putea să ne asigurăm singuri un adevărat standard ridicat de viaţă şi poate vom reuşi chiar să depăşim limitele fiziologice ale speranţei de viaţă.

CAPITOLUL 1. DATE DESPRE VITAMINE

1.1. Generalitati

Vitaminele sunt factori alimentari cu structură organică indispensabili pentru metabolism, având funcţie de coenzime sau precursori ai coenzimelor. Deficitul vitaminic provoacă stări patologice caracteristice care pot fi corectate specific prin administrarea vitaminei corespunzătoare ca medicament [3].

Vitaminele reprezintă un grup de substanţe organice naturale, necesare organismului (deşi în cantităţi mici), pentru realizarea în condiţii optime a unor procese metabolice esenţiale. Vitaminele, prin moleculele lor, nu eliberează energie şi nu au nici roluri plastice, însă sunt esenţiale în generarea acesteia [4]. Deoarece majoritatea vitaminelor nu pot fi sintetizate de către organism, acesta trebuie să le primească prin dietă (fie ca atare, fie sub formă de provitamine). Există 13 vitamine esenţiale (lipsa lor afectează funcţionalitatea normală a organismului): A, C, D, E, K, tiamina (B1), riboflavina (B2), niacina (B3), acidul pantotenic, biotina, vitamina B6, vitamina B12, acidul folic.

Funcţiile vitaminelor sunt complexe, incluzând aici:

• funcţie de hormoni sau hormon-like (vitamina D);

• antioxidanţi (vitamina E);

• rol în creşterea şi diferenţierea tisulară (vitamina A).

Vitaminele sunt grupate în două categorii (această clasificare fiind utilă mai mult din punct de vedere nutriţional):

- liposolubile (A, D, E, K), acestea depozitându-se în ţesuturi liposolubile şi în ficat ;

- hidrosolubile (C, P, B) pe care organismul le foloseşte imediat, altfel se pierd prin urină. Singura vitamină hidrosolubilă ce poate realiza depozite este vitamina B 12 (la nivel hepatic), aceste depozite menţinându-se ani de zile.

Vitaminele liposolubile sunt solubile în lipide şi insolubile în apă, iar utilizarea (digestia şi absorbţia lor) depinde de capacitatea organismului de a procesa lipidele alimentare [5].

Vitaminele hidrosolubile se absorb în proporţii mari din tubul digestiv, însă au nevoie de prezenţa acidului clorhidric în sucul gastric. Excesul lor este eliminat urinar, organismul nerealizând, cu o singură excepţie, deja amintită, depozite (în caz de insuficienţe, carenţele lor apar foarte repede).

Vitaminele hidrosolubile sunt cele din complexul B şi vitamina C. Funcţiile lor sunt în general de a asista enzimele importante implicate în producţia de energie din carbohidraţi şi grăsimi. Nu sunt depozitate în organism în cantităţi mari, deci este necesar aportul lor frecvent. Carenţele de vitamine hidrosolubile afectează cel mai mult ţesuturile care "cresc" sau au un metabolism rapid cum ar fi pielea, sângele, tractul digestiv şi sistemul nervos. Sunt instabile în prezenţa căldurii şi procesul de preparare al hranei afectează cantitatea de vitamine disponibile din mâncare.

Vitaminele au fost iniţial denumite prin litere. Ulterior, odată cu elucidarea structurii lor chimice au primit şi nume ştiinţifice.

Vitaminoidele sunt factori biochimici fără funcţii enzimatice, incluşi în trecut printre vitamine; din această categorie fac parte bioflavonoizii sau vitaminele P, colina, acidul pangamic, acidul alfa-lipoic şi vitaminele F.

Necesarul de vitamine depinde de vârsta, activitatea fizică, felul dietei, valoarea metabolismului. Necesarul este crescut la copii, la femeile insărcinate şi la cele care alăptează [4]. Deficitele vitaminice se datoresc aportului insuficient, tulburărilor de absorbţie intenstinală, tratamentului îndelungat cu antibiotice pe cale orală.

Simptomele precoce ale stărilor de hipovitaminoză sunt obişnuit nespecifice şi minore. Profilaxia se face printr-o alimentaţie bogată, echilibrată, eventual cu suplimentarea vitaminelor sub formă de preparate polivitaminice.

Pentru anumite vitamine deficitul se manifestă în cadrul unor entităţi clinice caracteristice, care pot îmbrăca forme severe. Principalele boli prin deficit vitaminic la om sunt: beri-beri, scorbutul, pelagra, keratomalicia şi rahitismul, care impun tratamentul vitaminic specific cu doze relativ mari [6].

Există şi cazuri rare de dependenţă vitaminică, de natură genetică, relativ la unele vitamine din complexul B şi la vitamina D.

Vitaminele sunt bine suportate în doze terapeutice. Supradozarea poate provoca tulburări severe în cazul vitaminelor liposolubile.

Preview document

Vitamina B13 - Pagina 1
Vitamina B13 - Pagina 2
Vitamina B13 - Pagina 3
Vitamina B13 - Pagina 4
Vitamina B13 - Pagina 5
Vitamina B13 - Pagina 6
Vitamina B13 - Pagina 7
Vitamina B13 - Pagina 8
Vitamina B13 - Pagina 9
Vitamina B13 - Pagina 10
Vitamina B13 - Pagina 11
Vitamina B13 - Pagina 12
Vitamina B13 - Pagina 13
Vitamina B13 - Pagina 14
Vitamina B13 - Pagina 15
Vitamina B13 - Pagina 16
Vitamina B13 - Pagina 17
Vitamina B13 - Pagina 18
Vitamina B13 - Pagina 19
Vitamina B13 - Pagina 20
Vitamina B13 - Pagina 21
Vitamina B13 - Pagina 22
Vitamina B13 - Pagina 23
Vitamina B13 - Pagina 24
Vitamina B13 - Pagina 25
Vitamina B13 - Pagina 26
Vitamina B13 - Pagina 27
Vitamina B13 - Pagina 28
Vitamina B13 - Pagina 29
Vitamina B13 - Pagina 30
Vitamina B13 - Pagina 31
Vitamina B13 - Pagina 32
Vitamina B13 - Pagina 33
Vitamina B13 - Pagina 34
Vitamina B13 - Pagina 35
Vitamina B13 - Pagina 36
Vitamina B13 - Pagina 37
Vitamina B13 - Pagina 38
Vitamina B13 - Pagina 39
Vitamina B13 - Pagina 40
Vitamina B13 - Pagina 41
Vitamina B13 - Pagina 42
Vitamina B13 - Pagina 43
Vitamina B13 - Pagina 44
Vitamina B13 - Pagina 45
Vitamina B13 - Pagina 46
Vitamina B13 - Pagina 47
Vitamina B13 - Pagina 48
Vitamina B13 - Pagina 49
Vitamina B13 - Pagina 50
Vitamina B13 - Pagina 51
Vitamina B13 - Pagina 52
Vitamina B13 - Pagina 53
Vitamina B13 - Pagina 54
Vitamina B13 - Pagina 55
Vitamina B13 - Pagina 56
Vitamina B13 - Pagina 57
Vitamina B13 - Pagina 58
Vitamina B13 - Pagina 59
Vitamina B13 - Pagina 60
Vitamina B13 - Pagina 61
Vitamina B13 - Pagina 62
Vitamina B13 - Pagina 63
Vitamina B13 - Pagina 64
Vitamina B13 - Pagina 65
Vitamina B13 - Pagina 66
Vitamina B13 - Pagina 67
Vitamina B13 - Pagina 68
Vitamina B13 - Pagina 69
Vitamina B13 - Pagina 70
Vitamina B13 - Pagina 71
Vitamina B13 - Pagina 72
Vitamina B13 - Pagina 73
Vitamina B13 - Pagina 74
Vitamina B13 - Pagina 75
Vitamina B13 - Pagina 76
Vitamina B13 - Pagina 77
Vitamina B13 - Pagina 78
Vitamina B13 - Pagina 79
Vitamina B13 - Pagina 80
Vitamina B13 - Pagina 81
Vitamina B13 - Pagina 82
Vitamina B13 - Pagina 83
Vitamina B13 - Pagina 84
Vitamina B13 - Pagina 85
Vitamina B13 - Pagina 86
Vitamina B13 - Pagina 87
Vitamina B13 - Pagina 88
Vitamina B13 - Pagina 89
Vitamina B13 - Pagina 90
Vitamina B13 - Pagina 91
Vitamina B13 - Pagina 92
Vitamina B13 - Pagina 93
Vitamina B13 - Pagina 94
Vitamina B13 - Pagina 95
Vitamina B13 - Pagina 96
Vitamina B13 - Pagina 97

Conținut arhivă zip

  • Vitamina B13.doc

Alții au mai descărcat și

Caracterizarea și Controlul unor Compuși Biochimici prin Metode Electroanalitice

Capitolul 1 Introducere 1.1 Caracteristicile generale ale metodelor electroanalitice Electrochimia are ca obiect măsurarea unui semnal de natură...

Vitamine

INTRODUCERE Vitaminele reprezintă o clasă de substanţe organice extrem de heterogenă din punct de vedere structural, cu rol de biocatalizator care...

Vitamine

Vitaminele sunt substanţe chimice de origine exogenă, indispensabile funcţionării normale a organismului animal. Alături de enzime şi hormoni ele...

Vitaminele A, D și K

Vitaminele constituie o categorie de substanţe care –în cantitaţi foarte mici –sunt indispensabile organismelor animale.Aceste substanţe nu pot fi...

Vitamine și Multivitamine

VITAMINELE SI MULTIVITAMINELE Vitaminele sunt compusi organici esentiali vietii, pe care organismul uman nu le produce in cantitati suficientesi...

Analize de Coloranti Organici

Identificarea unui colorant în substanta se poate face pe baza urmatoarelor criterii: a. solubilitate; b. nuanta si proprietati coloristice ale...

Ai nevoie de altceva?