Alimentele - sursă de îmbolnăvire

Introducere

Standardul de viață al timpurilor noastre a condus la progresul tehnologiei alimentare, a impus schimbări în modul de păstrare, preparare și consumare a alimentelor. Evoluţiile rapide din climatul concurențial, dublate de așteptările și exigențele consumatorilor, au promovat o ofertă excedentară de produse alimentare, determinând, totodată, riscuri crescute de îmbolnăviri, datorate consumului de alimente contaminate sau tratării inadecvate a acestora.

Alimentele, fie ele de origine vegetală sau animală, sunt indispensabile pentru om, întrucât asigură energia şi substanţele nutritive de bază, foarte necesare pentru buna desfăşurare a proceselor metabolice, creşterea şi dezvoltărea individului. Hrana reprezintă, de fapt, regulatorul proceselor de schimb dintre organism şi mediul înconjurător.

În ultimul timp, explozia de alimente tot mai divers şi colorat amabalate pentru a atrage consumatorul, compoziţia lor complexă şi o alimentaţie incorectă, săracă uneori în nutienţi necesari organismului, precum şi combinarea „periculoasă” a alimentelor, au condus la creşterea riscurilor de îmbolnăvire prin intermediul alimentelor ingerate, pe fondul factorilor stresanţi la care este supus omul zi de zi, au determinat o revizuire a concepţiei despre nutriţia umană şi accentuarea caracterului ei de factor preventiv pentru sănătate. Se pune tot mai mult accent pe valoarea nutritivă a produselor comercializate şi creşte răspunderea celor care fabrică şi comercializează alimente, în ceea ce priveşte starea lor de inocuitate.

Calitatea și siguranța alimentelor se bazează pe eforturile tuturor celor implicați în lanțul alimentar, constituit din producția agricolă, procesarea, transportul și consumul.

Din statistici, realizate la nivel planetar, reiese că 79 % dintre bolile cauzate de alimente contaminate se datorează restaurantelor și unităților de servire, 21% sectorului casnic şi 3 % producătorilor de alimente.

Garantarea siguranței alimentului se referă la încadrarea în limite maxime, stabilite ca limite critice, privind conţinutul de aditivi, reziduuri de pesticide şi medicamente de uz veterinar, substanţe alergene, microorganisme patogene, infestarea cu insecte sau paraziți.

O alimentație sănătoasă a devenit o chestiune pusă sub semnul întrebării, mai ales în ultimii ani. Modificările genetice, pesticidele, neîincrederea oamenilor în tot ceea ce poartă numele de “bio” sau “organic”, toate aceastea au dus la întrebarea firească: ce este bine, până la urmă, să mâncăm? Nu există un răspuns absolut la această întrebare, dar există alimente mai sănătoase decât altele, care ne fac să ne simțim mai bine și să trăim frumos și sănătos. Diferența constă în faptul că, uneori, acestea ne pot afecta sănătatea la fel de mult ca și cele “nesănătoase”.

Capitolul 1 – Aspecte generale

O analiză a gravității și frecvenței îmbolnăvirilor din segmentul alimentar arată că ponderea persoanelor bolnave este determinată de consumul de alimente alterate şi/sau contaminate, ca urmare a imposibilității ținerii sub control a tuturor parametrilor ce definesc siguranța alimentelor.

Deoarece calitatea produselor alimentare are urmări directe asupra sănătății consumatorilor, pe tot parcursul lanțului alimentar trebuie respectate buna practică agricolă, buna practică igienică, buna practică de producție.

Concentrarea eforturilor tuturor celor implicaţi în lanţul complex de fabricare a produselor alimentare, care include producţia agricolă, procesarea şi transportul, precum şi asigurarea trasabilităţii produsului până la consumator în condiții reglementate, a sporit eforturile producătorilor de alimente de a asigura consumatorilor produse calitative şi sigure.

Mulți specialiști sunt de părere că am fi mai sănătoși dacă am mânca precum bunicii nostri. Însă, diferența apare în viața de zi cu zi, când trebuie să cumperi alimentele de la magazin și nu le poti lua direct din grădina proprie. Cele mai multe produse din comerț au tot felul de aditivi și reprezintă un adevărat pericol pentru sănătatea noastră și a familiei.

O alimentaţie săracă în substanţe nutritive de bază (proteine, glucide, lipide, vitamine, săruri minerale, apă) atrage după sine efecte negative asupra sănătăţii omului, reducându-i astfel capacitatea de muncă, rezistenţa în faţa factorilor stresanţi şi la acţiunea agenţilor patogeni de tot felul şi, totodată, amplifică gravitatea unor afecţiuni metabolice etc. Deşi au fost stabilite legături între alimentaţie şi sănătate încă din cele mai vechi timpuri, studiul alimentaţiei umane a intrat mai târziu în sfera cercetărilor ştiinţifice.

Cel care a semnalat pentru prima dată această relaţie între sănătate şi alimentaţie raţională a fost Hipocrate, care a precizat: „dacă reuşim să găsim pentru fiecare om echilibrul dintre alimentaţie şi exerciţiile fizice am reuşit să descoperim mijlocul de întreţinere a sănătăţii”.

Alimentele conforme cu standardele ne pot îmbolnăvi

Alimentele prezintă riscul de a fi contaminate pe tot parcursul lanţului tehnologic, cu substanţe chimice sau diverşi agenţi patogeni. Contaminarea produselor alimentare de origine vegetală poate fi de două tipuri, în funcţie de factorii care o determină:

• contaminare biologică – produsă de bacterii, fungii, viruşi sau paraziţi. La acest tip de contaminare, produsele prezintă în cele mai multe cazuri semne vizibile, organoleptice.

• contaminare chimică – produsă de substanţe chimice provenite din mediu, reziduuri de metale grele sau altele care ajung în produse neintenţionat sau accidental, în timpul manipulării substanţelor, în procesele pe care le implică agricultura, prelucrarea produselor, transport sau ambalarea.