Cuprins
- Introducere 2
- 1. Caracterizarea generală a produsului 3
- 1.1. Clasificarea produsului: 3
- 1.2. Caracteristici de calitate ale beri: 4
- 2. Selectarea și descrierea caracteristicilor senzoriale ale berii 6
- 2.1. Ursus VS Silva: 6
- 2.2. Cinci caracteristici senzoriale: 6
- 2.3. Observații personale 7
- 3. Analiza calității senzoriale a produsului prin metoda punctajului 7
- 3.1. Stabilirea schemei de analiza prin punctaj pentru bere: 8
- 3.2 Completarea fișelor individuale de analiză senzorială: 8
- 3.3 Completarea fișei centralizatoare de analiza senzorială: 11
- Concluzii 13
- Bibliografie 14
Extras din proiect
Introducere
Probabil că toți am savurat cel puțin o dată în viață gustul berii.
Berea a fost descoperită cu mii de ani în urmă, ea a devenit în ziua de astăzi un aliment foarte des consumat pentru gustul său plăcut și răcoritor, dar mai ales ca motiv de interacțiune socială, de întalnire cu prietenii, deconectare, relaxare.
Pe parcursul acestei lucrări vom puncta aspecte care privesc caracterizarea generală a berii, selectarea și descrierea caracteristicilor senzoriale ale berii. Pentru cele două mărci de bere am ales să prezentăm cinci caracteristici senzoriale pentru a putea efectua analiza și să prezentăm părerile personale.
Am ales aceste produse (Ursus și Silva) pentru ale efectua analiza senzorială deoarece sunt două băuturi alcoolice consumate de majoritatea persoanelor, astfel considerăm că fiecare a savurat cel puțin odata una din cele două beri.
Berea este o băutură slab alcoolică, nedistilată, obținută prin fermentarea alcoolică a mustului de malț. Ingredientele de bază sunt: orzul, hameiul, apa și drojdia de fermentație.
Calitățile organoleptice ale berii conferă acestui produs o gamă largă la mai multe categorii de consumatori, este un produs de masă, se consumă indiferent de momentul zilei și indiferent de stare.
1. Caracterizarea generală a produsului
1.1. Clasificarea produsului:
a) Din punct de vedere al conținutului de alcool, berea se clasifică în:
- fară alcool;
- slab alcoolizată: 0,5-1,5% vol;
- obișnuită: 3, 4, 5% vol;
- bere cu peste 4,5% vol
b) Din punct de vedere al fermentației berea se clasifică în două categorii:
- berea de tip ALE - bere de fermentație superioară, cu conținut de alcool mai ridicat și un conțiunut de dioxid de carbon mai scăzut, cu arome complexe și puternice.
- berea de tip LAGER: bere de fermentație inferioară, cu conținut mai mic de alcool și culoare, în general, deschisă, aurie.
ALE
1. Porter: este o bere de culoare închisă, brună, uneori brună, cu gust amar, cu arome fructate și cu spumare persistentă;
2. Stout: este o bere de culoare brună până la neagră, gustul este variabil, de la foarte amar la dulceag, iar spuma este cremoasă;
3. Trapistă: este o bere obținută prin refermentare în sticlă, cu un conținut de alcool ridicat de alcool, cu arome de fructe și cu culoare galbenă;
4. Albă: este o bere obținută din grâu, cu gust mai puțin amar și cu un conținut mai ridicat de dioxid de carbon și alcool;
5. Lambic (fermentație spontană): este o bere cu un gust acru acid, cu un conținut variabil.
LAGER
1. Pilsner: este o bere de culoare galben-pai, puternic hameiată și spumăre intense;
2. Dortmund: este o bere de culoare galben aurie, mai slab hameiată;
3. Munchen: este o bere de culoare brună, mai slab hameiată și mai dulceagă unde predomină gustul de malt.
Bibliografie
1) Diaconescu, I., Ardelean, D., Diaconescu, M., 2007. Merceologie alimentară: Calitate și siguranța. București : Editura Universitară.
2) Diaconescu, I., Păunescu, C.M., 2003. Analiza senzoriala în societățile comerciale. București: Uranus.
3) Dragnea, M., 2012. Historia: Originea berii, [e-journal]. Disponibil prin: <https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/originea-berii>. [Accesat 10 Decembrie 2018].
4) Pascu, E. ed., 2010. Mărfuri alimentare și siguranța consumatorului. București: Editura Universitară.
5) Sescu. M., 2008. Poziționarea brandurilor românești de bere. [online] Disponibil la: <https://mariussescu.ro/pozitionarea-brandurilor-romanesti-de-bere/>. [Accesat 11 Decembrie 2018].
6) Sorin Apostu, Ancuța M. Rotar, Carmen R. Pop Microbiologia produselor alimentare - Lucrări practice Vol.III . Editura: RISOPRINT Cluj Napoca.
7) Tănase, M., 2017. Vara aceasta se poartă nepasteurizată, [e-journal]. Disponibil prin: <https://www.trendshrb.ro/business/vara-aceasta-se-poarta-nepasteurizata>. [Accesat 11 Decembrie 2018].
8) Tudor, D., 2008. Romania enters global top 10 for beer consumption. Ziarul Financiar 23
9) Voinea, L. ed., 2009. Știința alimentelor : o abordare din perspectiva consumatorului. București: Editura ASE.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Analiza calitatii senzoriale a berii.docx