Analiza și calitatea băuturilor alcoolice

Argument

Bauturile alcoolice sunt alimente facultative in alimentatia omului; totusi, ele sunt aproape nelipsite in consumul zilnic al populatiei.

Desi piata internationala a bauturilor este, in general, in crestere, se observa totusi fenomene care retin atentia oamenilor de afaceri, avand la baza pozitia foarte inegala a acestor produse in statisticile nationale si internationale, precum si tendintele ce le manifesta. Atractia fata de bauturile alcoolice este consecinta unei deprinderi realizate prin asocierea dintre proprietatile lor senzoriale si efectele favorabile exercitate de etilalcool.

Prin modificarea raportului dintre procesele de exercitare si cele de inhibitie, care stau la baza activitatii nervoase superioare, bauturile alcoolice in cantitati mici, ridicand buna dispozitie si prelungesc capacitatea de effort si maresc cantitatea de travaliu exterior produs, ceea ce genereaza ideea ca aceste produse dau putere si alcatuiesc un adjutant in munca.

Interesul fata de bauturile alcoolice se exprima si prin faptul ca ele ajuta pe om, fie la exaltarea sau trairea mai din plin a unor succese, fie la refugierea dintr-o realitate neconvenabila sau la emiterea unui necaz.

Intrucat alcoolul este nociv, pentru a evita efectele unui consum exagerat este necesar sa se cunoasca limitele pana la care riscul ingerarii de bauturi alcoolice este minim.

Este recomandat ca volumul de bauturi alcoolice consumat sa nu aduca mai mult de 20-25g de alcool pentru adultul de 60-65kg, ceea ce inseamna cca 600 ml bere sau 200-250 ml vin de masa.

Se recomanda ca femeile in perioada maternitatii sa renunte complet la consumul de bauturi alcoolice.

Valoarea de consum a bauturilor alcoolice constituie obiectul de studiu al merceologiei alimentare. Bauturile alcoolice sunt studiate multilateral, analizandu-se modul in care materiile prime agricole si procesele tehnologice contribuie la obtinerea performantelor calitative ale produselor, principiile de sistematicastiintifica si practica ale bauturilor pe grupe si subgrupe , metodologia de selectionare, determinare si verificare a proprietatilor si caracteristicilor de calitate, defectologia, falsificarile, problemele de ambalare, pastrare, transport, comercializare si de garantie a calitatii produselor.

Nivelul productiei de vinuri este in functie de o serie de factori si in primul rand in functie de suprafetele cultivate de vita de vie, de productia de struguri de vinificatie, de politicile de productie adoptate in acest sector de diferite state, de conditiile climatice etc..

Data fiind marea varietate de sortimente, ca si faptul ca fiecare vin este rezultatul conditiilor pedoclimatice si al celorlalte conditii in care este produs, vinurile pot fi studiate numai in cadrul tarilor producatoare. Cea mai mare parte a productiei de vinuri se consuma in tara producatoare.

Consumul global de vinuri se cifreaza la circa 261 milioane de hectolitri sau circa 90% din productie.

Nivelul consumului global de vin este in functie de o serie de factori, printre care: marimea populatiei, nivelul veniturilor, pretul vinului, structura consumului pe grupe de varsta si sexe si pe nationalitati etc..

In ceea ce priveste consumul de vermuturi pe piata europeana, in Suedia a avut loc in ultimele decenii o scadere considerabila a consumului ( in special de vermuturi suedeze si intr-o oarecare masura vermuturile italiene).

Norvegia este o mare producatoare si consumatoare de vermuturi, in ultimele decenii crescand consumul , considerabil.

Vermutul italian este cel mai apreciat, Italia exportand vermut in:Belgia, Luxemburg, Franta, Germania, Olanda, Danemarca, Irlanda, Norvegia (reprezentand 8-10 % din consumul de vermuturi al acestor tari).

Productia germana de vermuturi a scazut continuu dupa 1984, dar consumul acestui produs mentinandu-se in limite onorabile, fiind preferate, in ordine, cele italiene, frantuzesti , grecesti si spaniole.

Pe piata mondiala, cele mai cunoscute si mai apreciate vermuturi sunt cele trei marci italiene de vermuturi: Martini, Cinzano si Ricadona.

In Romania, productia si consumul de vermuturi au cunoscut o evolutie pozitiva dupa 1991, liderul pe piata romaneasca fiind marca “Garrone” cu sortimentul “Garrone Bianco”. In ultimii ani structura sortimentala s-a diversificat continuu, concurenta a devenit tot mai mare si mai puternica, comportamentul consumatorilor fiind tot mai diferit in fata acestor modificari.

Pana in 1991 vermutul era cunoscut pe piata noastra prin intermediul marcii “Mamaia” produs de Murfatlar.

Astazi, pe langa Garrone, Mamaia, Martini, Cinzano si Ricadona se mai gasesc pe piata noastra si marcile: Angelli (principalul cocurent al marcii Garrone ), Cappone, Dolce Vita –produs de Imperial, Cinquo Bella etc..

Pornind de la aceste considerente, in elaborarea temei “Promovarea calitatii vermuturilor Garrone comercializate de SC. Romanian Drink Service SRL “ mi-am propus sa ating urmatoarele teme structurate pe trei mati capitole:

- structura sortimentala a bauturilor moderat alcoolice;

- factorii care determina calitatea;

- criterii de evaluare a calitatii;

- cererea consumatorilor privind sortimentul si calitatea vermuturilor;

- promovarea calitatii bauturilor alcoolice la SC. Romanian Drink Service SRL;

- asigurarea calitatii bauturilor alcoolice in cadrul societatii;

- organizarea activitatii de control la nivel national privind calitatea bauturilor alcoolice

In grupa bauturilor alcoolice sunt cuprinse bauturile care au concentratia de alcool etilic peste 0.5% vol..

Desi sunt alimente facultative in nutritia oamenilor; totusi ele sunt aproape nelipsite in consumul zilnic al populatiei.

Bauturile alcoolice se clasifica in trei grupe , in functie de continutul de alcool etilic:

-Bauturi slab alcoolice ( cu un continut de alcool etilic de 0.5…6% vol), reprezentate in special de bere;

-Bauturi moderat alcoolice (cu un continut de alcool etilic de 8…18% vol. ), reprezentate de vinurile naturale si vinurile speciale;

-Bauturile alcoolice tari (cu un continut de alcool etilic de 20…70% vol.), reprezentate de rachiurile naturale, rachiurile industriale, lichioruri, bauturi speciale.

Cap. I NOTIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND CALITATEA

1. Concepte de baza in teoria calitatii

1.1 Calitatea, notiune concreta complexa, dinamica.

Notiunea de calitate a produselor si problemele legate de realizarea acesteia i-au preocupat pe oameni cu mult timp in urma. Dupa unii autori, cuvantul “calitate” sau “qualitas” isi are originea in latinescul “qualis” care are intelesul de fel de a fi.

Literatura de specialitate furnizeaza un numar considerabil de definitii date conceptului de calitate. Dupa unii specialisti, calitatea produselor este considerata satisfacerea unei necesitati; gradul de satisfacere a consumatorului; conformitatea cu caietele de sarcini; ansamblul mijloacelor pentru realizarea unui produs viabil; un cost mai mic pentru o utilizare data.

In activitatea practica, pentru definirea calitatii se utilizeaza o serie de termeni ca, de exemplu:

-calitatea proiectata (calitatea conceptiei) reprezinta masura in care produsul proiectat asigura satisfacerea cerintelor beneficiarilor si posibilitatea de folosire, la fabricatia produsului respectiv, a unor procedee tehnologice rationale si optime din punct de vedere economic;

-calitatea fabricatiei desemneaza gradul de conformitate a produsului cu documentatia tehnica. Acesta se realizeaza in productie si este determinata de procesul tehnologic, echipamentul de productie, activitatea de urmarire si control, manopera, etc.

-calitatea livrata, reprezentand nivelul efectiv al calitatii produselor livrate de furnizor.