Aspecte ale Incheierii Contractelor Comerciale Internaționale

CAPITOLUL I

GENERALITĂŢI DESPRE ACTIVITĂŢI DE COMERŢ INTERNATIONAL ÎN CONTEXTUL ECONOMIC ACTUAL

I.1. Termenii de: actualitate economică; sistem economic; eficienţa comerţului exterior - definitii

Procesul prin care se asigură existenţa comunităţii umane prin producerea de bunuri materiale şi servicii este cunoscut ca “actualitate economică”.

Suma activităţilor economice cu structura complexă sau mecanism ale căror multiple laturi conlucrează printr-o îmbinare obiectivă necesară, constituie ceea ce este cunoscut sub numele de “sistem economic”.

În ansamblul factorilor de ordin economic care se cer a fi activizaţi în scopul amplificării schimburilor internaţionale, un rol aparte revine şi eficienţei economice a comerţului exterior.

Prin eficienţa economică a comerţului exterior înţelegem totalitatea efectelor economice ale schimbului internaţional, concretizate în creşterea produsului intern brut cu minimum de cheltuieli de muncă naţională.

Aportul comerţului exterior la eficienţa generală a economiei, la economisirea de muncă naţională, trebuie privit atât prin prisma operaţiilor comerciale de export, cât şi de import.

Eficienţa economică a exportului se măsoară prin compararea directă a preţurilor interne cu cele mondiale.

Prin import se urmăreşte atragerea de pe piaţa externă în circuitul economic naţional a unor produse mai ieftine comparativ cu suma cheltuielilor necesare fabricării lor în ţară, sau obţinerea acestora într-un timp mai scurt decât în cadrul economiei naţionale. Această actualitate demonstrează o altă latură a eficienţei economice a comerţului exterior, în sensul că dacă importul unui produs este mai avantajos decât producerea lui în ţară, atunci resursele materiale şi forţa de muncă care vor fi utilizate pentru fabricarea mărfii în cauză, ar fi orientate spre alte domenii care satisfac în mai mare măsură criteriul muncii naţionale.

I.2. Determinarea cadrului de desfăşurare a relaţiilor economice internaţionale

La nivel macroeconomic, instituţiile guvernamentale abilitate au creat un cadru adecvat de desfăşurare a relaţiilor economice internaţionale, prin:

a) Perfectarea unor acorduri, tratate şi convenţii internaţionale, care au permis accesul României la un sistem de preferinţe şi facilităţi, prin folosirea unor instrumente de politică comercială, în sensul unor reduceri sau scutiri de taxe vamale, acordate la exportul sau importul produselor provenite din/în ţările de acord care sunt însoţite de certificate de origine sau cerificate de import (la mărfurile contingentate şi supuse licenţelor de export/import).

În acest sens pot fi menţionate cele peste 100 acorduri bilaterale de comerţ, acordul comercial cu UE, ţară membră în CSE cu drepturi depline/1993, redobîndirea cu caracter permanent a clauzei naţiunii celei mai favorizate cu SUA în 1996, renegocierea Protocolului de Acces a României la GATT în vederea acordării sistemului de concesii tarifare şi tratarea României ca ţară cu economie de piaţă, semnarea Memorandului cu FMI în 1992, etc.

b) Instituirea regimului de import-export prin crearea unor mecanisme de administrare, protecţie, stimulare şi control, în concordanţă cu recomandările GATT, FMI şi a condiţiilor concrete de promovare a produselor româneşti pe pieţele externe, precum şi a regimului licenţelor de import – export.

Produsele supuse licenţierii, controlului, contingentării sau prohibiţiei, precum şi operaţiile de comerţ exterior, care sunt supuse licenţierii, sunt reglementate de HG 215/1992.

c) Reglementarea regimului vamal prin intrarea în vigoare a unui nou Tarif Vamal, revizuit şi completat (conform Acordurilor semnate).

Tariful vamal cuprinde:

- lista produselor clasificate conform Nomenclatorului de la Bruxelles în 21 secţiuni şi 97 capitole, codificarea poziţiilor vamale din 8 cifre (conform HG 120/1993 ) şi nIIIelul de taxe vamale concepute în 3 sisteme :

- autonomă;

- convenţională;

- preferenţială (conform UE, AELS);

- lista ţărilor beneficiare de preferinţe vamale;

- lista codurilor pentru :

- unităţi de măsură;

- ţări; valute;

- condiţii de plată;

- modalităţi de transport.

Nivelul taxei vamale se percepe numai la import şi se calculează la factura externă prezentată la vamă şi transformată în lei la cursul de schimb. După verificarea fizică şi documentară a produselor prezentate la vamă de către declarantul vamal şi plata taxelor vamale aferente se dă liber de vamă şi se eliberează declaraţia vamală de import. Agentul economic trebuie să se informeze permanent la Ministerul Comerţului, Ministerul Finanţelor, Direcţia Generală a Vămilor de reglementările apărute care sunt cu caracter temporar, pentru a putea cunoaşte sistemul de stimulente, preferinţe sau restricţii vamale, scutiri sau reduceri de taxe vamale, TVA, sau introducerea de suprataxe, sau alte bariere netarifare (norme tehnico-sanitare, ecologice) precum şi produsele scutite de taxe vamale la import: ajutoare, donaţii, succesiuni, materiale pentru cercetare, mostre fără valoare, bunuri care devin proprietatea statului, bunuri de origine română, bunuri în perioada de garanţie, precum şi alte impozite indirecte percepute : suprataxe, accize, TVA.

d) Sistemul instituţional informaţional

Agenţii economici trebuie să se sprijine în actualitatea lor pe sistemul instituţional existent care le poate furniza informaţiile necesare fundamentării afacerii pe piaţa internaţională, după cum urmează:

- Ministerul Comerţului :

- cunoaşterea tratatelor şi acordurilor încheiate la nIIIel guvernamental precum şi a politicii comerciale de promovare, stimulare şi protejare iniţiate de acesta, pentru a putea beneficia şi invoca, în relaţiile bi şi multilaterale cu alte state, facilităţile şi preferinţele stipulate la nivel macroeconomic;