Comerț electronic versus comerț tradițional

Capitolul 1 . Introducere

Comerţul este un reprezentant în serviciul utilizatorilor şi al producătorilor, cuprinzând o parte importantă a fluxului monetar din fiecare ţară. În economiile moderne, comerţului îi revine rolul de a regla mecanismul de piaţă, organizând confruntarea dintre cerere şi ofertă, asigurând materializarea respectivelor confruntări în acte de vânzare-cumpărare, prin antrenarea agenţilor economici.

Comerţul este o formă a circulaţiei mărfurilor a cărei funcţie constă în a cumpăra mărfuri pentru a le revinde consumatorilor sau utilizatorilor finali.

Evoluţia economiei a determinat mutaţii pe toate planurile în sectorul comercial: metode de vânzare,forme de distribuţie,repartiţie geografică a managementului intreprinderilor,oportunităţi de afaceri.

Dezvoltarea rapidă a tehnologiilor informaţionale a revoluţionat comerţul,determinând adoptarea Internetului ca mediu comercial. Aceasta a făcut ca multe firme să utilizeze noi metode de marketing în medii computerizate.Dezvoltarea Internetului s-a extins dincolo de folosirea acestuia ca mijloc de comunicare,trecându-se la abordarea acestuia ca

o nouă piaţă.

De asemenea creşterea interconectivităţii calculatoarelor în Internet, a determinat companiile să folosească aceste reţele în aria unui nou tip de comerţ, comerţul electronic în Internet, care să utilizeze pe lângă vechile servicii şi altele noi.

Procesul de realizare a afaceri în mediul virtual este complet diferit, deoarece în locul proceselui de distribuţie face apel la adunarea, selectarea, sintetizarea şi distribuirea informaţiei.Lanţul unei afaceri digitale începe cu aprovizionarea şi cererea şi se încheie cu preţurile şi competiţia.

Dar, fara indoială dezvoltarea comerţului electronic nu va conduce la reducerea

Importanţei comerţului tradiţional,atâta timp cât,pe de o parte,infrastructurile pe

care se bazează comertul electronic vor fi încă influenţate de o serie de bariere comerciale şi depind de investiţii,iar pe de altă parte,vor exista indivizi care doresc un contact fizic cu produsul pe care îl achiziţionează.

Cert este că, dezvoltarea comerţului tradiţional este impulsionată şi de această formă modernă de comerţ,care este comertul electronic.

1.1.Scurt istoric

Schimb de produse prin cumpărarea şi vânzarea lor; ramură a economiei în cadrul căreia se desfăşoară circulaţia mărfurilor Istoria comertului incepe in antichitate, cand oamenii faceau schimburi de produse sau animale.Acest schimb se numea troc.Mai tarziu, pentru a usura comertul, oamenii au inventat banii, care aveau rolul unui intermediar.Atunci bunurile erau comercializate in schimbul unei sume de bani la care bunurile respective erau evaluate.Acest obicei s-a pastrat pana in zilele noastre. Odata cu trecerea anilor, comertul se desfasura pe arii tot mai largi.Intai intre locuitorii aceluias oras, apoi intre locuitoii a doua sau mai multe orase diferite.Mai tarziu a aparut si comertul international care a dus la diversificarea ofertei marfurilor, dand cumparatorilor dreptul de a alege dintr-o varietate de produse.

1.2. Comerţul electronic

Comerţul electronic este o componentă a comerţului fără magazine. El reprezintă demersul de cumpărare prin intermediul transmiterii de date la distanţă, demers specific politicii distributive a marketingului. Prin intermediul Internetului se dezvoltă o relaţie de schimb şi servicii între ofertant şi viitor cumpărător. Modele de comert electronic : magazinul electronic(e-shop), aprovizionare electronică(eporcurement), magazin universal electronic(e-mall), piata unui terţ(3rd party marketpalce), comunităţi virtuale(virtual communities), furnizori de servicii cu valoare pentru canalele de comerţ electronic(value chain service provider), platformele de colaborare, brokeraj de informaţii.

1.3.Comerţul traditional

Comerţul desfăşurat prin intermediul unităţilor clasice de vânzare este forma cea mai obişnuită de comerţ, reprezentând baza comerţului cu amănuntul. Acest tip de comerţ se realizează prin intermediul unei largi reţele comerciale de diferite profiluri şi mărimi în raport cu complexitatea sortimentală a fiecarei grupe de mărfuri. Caracteristic este faptul că, prin unităţile sale, asigură condiţiile necesare pentru o expunere largă a sortimentului, pentru o alegere necondiţionată a mărfurilor de către clieţi, precum şi pentru prestarea unor servicii comerciale care contribuie la îmbunătăţirea procesului de cumpărare. În cadrul acestui tip de comerţ se folosesc tehnici comerciale deosebit de complexe şi metode de vânzare foarte variate. Vânzarea clasică, realizată prin intermediul magazinelor, este cea mai veche formă de vânzare. Cu toată dezvoltarea puternică a unor forme moderne, ea deţine încă o importantă pondere în cadrul comerţului cu amănuntul. Acest tip de vânzare se caracterizează prin următoarele aspecte : - se poate utiliza în procesul de comercializare a oricărui tip de produs; - oferă o mare varietate de posibilităţi de materializare (la vânzător, în magazinele sale; la cumpărător, prin intermediul vizitelor efectuate de reprezentanţii comerţului cu amănuntul; în locuri diverse, cum ar fi pieţele, punctele comerciale, foaierele sau expoziţiile); - vânzatorul este elementul esenţial în cadrul actului de comerţ, el devenind chiar mai important decât însuşi produsul. Acţiunile vânzătorului, în cadrul acestui tip de activităţi comerciale, au un dublu efect: prin cunoştinţele sale despre produs el are menirea de a argumenta şi a demonstra, punând astfel în valoare calităţile produsului; prin cunoştinţele referitoare la vânzări el poate acţiona în vederea sporirii încrederii cumpărătorului potenţial, eliminându-i astfel teama şi impunându-i încrederea necesară în alegerea produsului, transformându-i dorinţa în act de cumpărare.