Comertul Intern si International al Romaniei Inainte si Dupa 1990

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Comertul Intern si International al Romaniei Inainte si Dupa 1990.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 27 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Comert

Cuprins

CAPITOLUL I Comerţul intern şi internaţional al României înainte de 1990
1.1. Comerţul intern înainte de 1990
1.2. Comerţul internaţional înainte de 1990
CAPITOLUL II Comerţul intern şi internaţional al României după 1990
2.1. Comerţul intern după 1990
2.2. Comerţul internaţional după 1990
Concluzii
Bibliografie

Extras din document

CAPITOLUL I

Comerţul intern şi internaţional al României înainte de 1990

1.1. Comerţul intern al României

Primele unităţi comerciale de stat au apărut în ultima parte a anului 1947. Aceste unităţi

comerciale au apărut în cadrul unei pieţe interne, dominate de comerţul capitalist, constituind factorul de formare a unui comerţ nou, socialist. Acest comerţ a cunoscut o dezvoltare vertiginoasa încă din primii ani.

Dacă în anul 1948, comerţul de stat împreună cu cel cooperatist deţineau doar 10 411 unităţi comerciale cu amănuntul, în comparaţie cu 97 946, câte avea comerţul particular, în perioada imediat următoare, disputa cu comerţul particular a fost în favoarea comerţului socialist. Crearea unui puternic sector socialist în sfera producţiei materiale, dezvoltarea susţinută a acestuia în cadrul procesului de industrializare socialistă, trecerea la sistemul conducerii planificate a întregii economii naţionale au imprimat sectorului socialist din sfera circulaţiei mărfurilor, un viguros impuls

Din anul 1949 acest sector deţinea întregul rulaj cu ridicata şi a devenit preponderent (67,8%) în cadrul celui cu amănuntul.

În acea perioadă, comerţul intern al României a fost în întregime socialist. Comerţul socialist din acea perioadă a avut drept trăsătură principală ritmul permanent ridicat de creştere. Din tabelul 1.1. se vede că vânzările de mărfuri cu amănuntul au avut o creştere semnificativă în perioada 1948-1975, la fel şi reţeaua comerciala cu amănuntul. Vânzarea de mărfuri cu amănuntul a continuat să crească, depăşind în anul 1977 cu 16,1% nivelul atins în 1975. Până în 1977, comerţul românesc a primit peste 3 500 unităti noi, suprafaţa comercială crescând cu circa 750 mii mp.

Tabelul 1.1. Dezvoltarea comerţului interior socialist în perioada 1948-1975

Indicatori 1948 1950 1960 1970 1975

Vânzarea de mărfuri cu amănuntul

(miliarde lei)

Reţeaua comercială cu amănuntul

(mii unităţi) 3,9

10,4 12,3

27,6 41,5

50,2 96,7

61,6 145,6

71,6

Figura 1. Dezvoltarea comerţului interior socialist

Personalul comercial în perioada 1950-1975 a crescut de 2,8 ori, de la 141,7 mii la 395,1 mii persoane. Însă personalul comercial este insuficient faţă de volumul şi structura circulaţiei mărfurilor.

În 31 decembrie 1975 a avut loc recensământul reţelei comerciale din care a rezultat că 28 470 de unităţi de desfacere, care reprezentau 40% din totalul unităţilor, funcţionau în clădiri construite înainte de 1950.

În acest interval, 1950-1975, ţara noastră s-a transformat dintr-o ţară agrară, slab dezvoltată, într-un stat industrial agrar, cu o industrie în dezvoltare şi o agricultură în modernizare. Dezvoltarea comerţului românesc a avut ca trăsături principale: ritmuri înalte de creştere a volumului activităţii sale (o creştere medie de circa 10% anual a vânzărilor de mărfuri), care s-au înscris în coordonatele dinamismului susţinut al economiei noastre; ridicarea nivelului calitativ al activităţilor comerciale în contextul preocupărilor generale de sporire a eficienţei economice în toate sectoarele economiei naţionale

Întreaga perioadă a edificării României, începand cu cincinalul 1971-1975 şi continuând până în 1990 a fost caracterizată de dezvoltarea puternică a forţelor de producţie şi de creşterea venitului naţional. O proporţie destul de mare din producţia industrială şi agricolă a format obiectul activităţii comerciale iar cea mai mare parte a veniturilor populaţiei (circa 2/3) a fost folosită pentru procurarea mărfurilor din comerţ.

Fisiere in arhiva (1):

  • Comertul Intern si International al Romaniei Inainte si Dupa 1990.doc

Alte informatii

Universitatea Transilvania Facultatea de Ştiinţe Economice Braşov