Comertul Mondial cu Fructe si Legume

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Comertul Mondial cu Fructe si Legume.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 12 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Ifrim Mihaela

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Comert

Cuprins

INTRODUCERE-COMERŢUL MONDIAL 1
COMERŢUL MONDIAL CU FRUCTE ŞI LEGUME 2
Caracterizarea generală a legumelor şi fructelor de export-import 2
Fructe şi legume din zona temperată 2
Fructe tropicale 3
Condiţiile de calitate ale legumelor şi fructelor proaspete 4
Sucuri de legume şi fructe 5
Legume şi fructe deshidratate 6
CONCLUZII 7
ANEXA NR. 1 7
ANEXA NR. 2 9
BIBLIOGRAFIE 10

Extras din document

INTRODUCERE-COMERŢUL MONDIAL

În epoca actuală, dezvoltarea unei ţări este condiţionată de participarea ţării la diviziunea mondială a muncii. Diviziunea mondială a muncii – exprimă relaţiile ce se stabilesc între statele lumii în procesul dezvoltării producţiei şi comerţului internaţional, precum şi rolul ce revine fiecărui stat în circuitul mondial de valori.

Totalitatea fluxurilor de valori materiale şi băneşti, de rezultate ale creaţiei ştiinţifico-tehnice şi ale activităţilor prestatoare de servicii, care fac obiectul schimbului reciproc de activităţi dintre economiile naţionale, private în strânsa lor împletire şi intercondiţionare, alcătuiesc circuitul economic mondial .

În ansamblul fluxurilor mondiale, comerţul cu mărfuri corporale deţine ponderea principală de 80%, restul de 20% revenind fluxurilor comerţului invizibil.

Evoluţia comerţului internaţional în perioada postbelică se caracterizează prin:

a) o dinamică accentuată a fluxurilor comerciale internaţionale:

Situaţia sintetică a exporturilor şi importurilor la nivel mondial pentru perioada 1948- 2002 se prezintă astfel:

Tabel nr.1 - Evoluţia exporturilor şi importurilor mondiale în perioada postbelică (mld. dolari)

1948 1953 1963 1973 1983 1993 2000 2001 2002

Exporturi

(FOB) 58 84 157 579 1835 3671 6426,893 6155 6414,058

Importuri

(CIF) 66 84 163 589 1881 3770 6554,168 6441 6568,834

Sursa: OMC, International trade statistics, 2002

UNCTAD, Handbook of Statistics

b) creşterea importanţei ţărilor dezvoltate în comerţul mondial

Istoria comerţului internaţional arată că primul loc pe piaţa mondială a fost deţinut de o naţiune industrializată, această tendinţă amplificându – se în perioada postbelică.

c) Ritmul mediu de creştere a comerţului internaţional între 1950-2002 a devansat nu numai ritmul de creştere al PGB mondial, ci şi al producţiei industriale.

d) Diversificarea continuă a structurii comerţului internaţional

e)Amplificarea fluxurilor comerciale intra – regionale ca urmare a liberalizării preferenţiale a comerţului internaţional în cadrul aranjamentelor de integrare regională.

COMERŢUL MONDIAL CU FRUCTE ŞI LEGUME

Caracterizarea generală a legumelor şi fructelor de export-import

Legumele şi fructele sunt produse alimentare de origine vegetală cu rol important în alimentaţie, datorită însuşirilor senzoriale deosebite şi substanţelor nutritive preţioase pe care le conţin:glucide,enzime,vitamine,săruri minerale,acizi etc.Majoritatea legumelor şi fructelor pot fi consumate în stare proaspătă fără prelucrare termică.

Legumele şi fructele trebuie să acopere aprox 15% din necesarul energetic zilnic al omului.Deşi legumele şi fructele în stare proaspătă au un conţinut de apă ridicat(legumele 74-95%,fructele 80-90%),aceasta determinând starea de frăgezime şi prospeţime pe durata circulaţiei lor tehnico-economice,au o compoziţie chimică care le conferă o valoare nutritivă specifică.

Fructe şi legume din zona temperată

Comercializarea fructelor şi legumelor este însoţită procesual de mondializarea schimburilor,care antrenează fenomene noi de concurenţă.De exemplu,pentru mere,Franţa a obţinut autorizaţia de a pătrunde pe piaţa japoneză, în anumite condiţii de norme fitosanitare (Japonia consumă aprox 800.000 tone/an),ea fiind a treia ţară după SUA şi Noua Zeelandă ce beneficiază de această autorizaţie.Exporturile SUA se adresează în mod egal tuturor pieţelor asiatice;cererea Taiwanului este satisfacută în proporţie de 90% de SUA.În această zonă a lumii, concurenţa dintre America de Nord şi Europa s-ar putea amplifica cu prezenţa Chinei, a cărei producţie va depăşi 20 milioane tone în viitorul apropiat.

Producţia mondială de fructe a crescut cu 32% în ultimii 15 ani, stimulate de o puternică cerere şi de schimbările din politicile agricole a mai multor ţări.În aceeaşi perioadă producţia de legume a crescut cu peste 46%, adaptându-se cererii atât cantitativ, cât şi calitativ.

Pentru tomatele destinate prelucrării,în SUA stocurile ridicate şi preţurile mici au determinat reducerea suprafeţelor cultivate.În Bazinul mediteranean,condiţiile meteorologice nefavorabile au dus la scăderea producţiei cu 50% în Turcia şi cu 13% în Italia.

În ceea ce priveşte producţia de cartofi, datorită condiţiilor meteo nefavorabile din ultimii ani şi a reducerii suprafeţelor cultivate,se înregistrează o creştere a preţurilor pe principalele pieţe.În timp ce consumul de cartofi proaspeţi scade,consumul de produse prelucrate este în plină creştere.Astfel, 30% din producţia americană este destinată industriei,mai ales celei de cartofi prăjiţi,ceea ce a antrenat expansiunea activităţii de prelucrare în SUA.Continentul Asiatic constituie principala piaţă a Americii de Nord; Japonia absoarbe 50% din exporturile americane.

Fisiere in arhiva (1):

  • Comertul Mondial cu Fructe si Legume.doc

Alte informatii

Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”,Iaşi Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor