Designul și estetica ceasurilor

1. DESCRIERA PRODUSULUI „ CEAS „ DIN PERSPECTIVA RAPORTULUI FUNCŢIE- FORMĂ- MATERIAL

1.1. ISTORICUL ŞI EVOLUŢIA DESIGNULUI ÎN RAPORT CU EVOLUŢIA CERERII ŞI A OFERTEI

Ceasul este unul dintre cele mai vechi obiecte inventate de om, în încercarea lui de a întelege și controla timpul. Cele mai vechi ceasuri sunt cele solare și au apărut acum 5000-6000 de ani în Orientul Mijlociu și în Africa de Nord. Acesta era format dintr-un pilon, o construcție înaltă și subțire dar există și o formă mai primitivă a acestuia și anume un bat înfipt în pământ. Ora era calculată în funcție de lungimea umbrei făcută de pilon. Această modalitate de a măsura timpul avea însă mari neajunsuri: el nu funcționa noaptea și când cerul era înnorat.

A doua mare etapă din istoria ceasului a fost orologiul hidraulic sau “clepsidra”, inventat tot în Egipt. Perioada cuprinsă între anii 1500 si 1575 este considerată a fi marea epocă de dezvoltare și inovare în ceea ce privește ceasurile. Ceasurile acelor zile erau niște structuri imense, ceea ce a făcut transportarea lor imposibilă. Cu toate acestea, primul ceas portabil a văzut lumina zilei în anul 1524.

În timpul anilor 1600, până la 1675, ceasurile nu evoluau prea mult în ceea ce privește tehnica, dar erau folosite mai mult ca ornament. Tocmai din considerentul că nu erau exacte, pe ceasuri erau montate sau gravate metale și pietre pretioase , astfel putând fi purtate precum bijuterii. Se purtau sub formă de pandantiv, atârnat la gât, fie în buzunare, odată cu apariția vestelor.

După anul 1675, pentru prima dată ceasurile foloseau arcurile spiralate, ceea ce a îmbunătățit exactitatea redării timpului de la fracțiuni de o oră la fracțiuni de un minut. Îmbunătățirea preciziei a dus la adăugarea unei noi caracteristici: introducerea minutarului și împărțirea cadranului în minute. Orele erau marcate cu cifre romane, iar minutele cu cifre arabe. Inițial ceasurile trebuiau întoarse la fiecare 12 ore, dar adăugarea unei a patra roți a făcut ca acestea să fie intoarse la fiecare 24 de ore.

După 1900 erorile datorate temperaturii și echilibrului au fost eliminate ca urmare a utilizării aliajelor bimetale. Aceasta perioadă a cunoscut și nașterea ceasurilor de mână iar până la sfârșitul celui de-al doilea razboi mondiala, acestea au înlocuit complet ceasurile de buzunar. După 1945, ceasurile au fost echipate cu mecanisme complicate cum ar fi tragerea automată, setarea datei, a alarmei, iar din anii 1950 au fost disponibile și ceasurile care funcționau pe bază de baterie. S-a nascut, de asemenea și conceptul de ceas electronic cu 2,5 milioane de bătăi pe secundă. Prin anii 1970, ceasurile electronice au înlocuit ceasurile mecanice pentru totdeauna.

1.2. CLASIFICAREA CEASURILOR

În prezent, ceasurile se pot clasifica după mai multe criterii în funcţie de complexitatea şi utilitatea acestora

Dacă ar fi să ne rezumăm la o clasificare simplă, ceasurile de mână se împart în trei mari categorii, în funcţie de mecanismul lor:

- Mecanic : cele mai vechi de pe piaţă, funcţionau prin simpla întoarcere a cheiţei.

- Automatic : nu mai necesită o întoarcere manuală periodică. Sunt prevăzute cu un rotor (de obicei în formă de evantai) care e antrenat în funcţie de mişcările mâinii, generând energia necesară funcţionării ceasului.

- Electronic : Au mai puţine părţi mecanice şi folosesc un oscilator electronic reglat de un cristal de quartz (ceasuri cu quartz); au o precizie mai bună decât cele mecanice

Dacă ar fi să le clasificăm după designul şi întrebuinţarea lor, ceasurile pot fi :

- Ceasuri de lux : Acestă categorie se adresează oamenilor cu bani care nu văd o problemă în a cheltui mii de euro pe un asemnea produs. Valoarea acestora creşte şi prin includerea diverselor metale (aur, platină), a pietrelor preţioase (rubine, safire, cristale, diamante etc), precum şi a unor complicaţii.

- Fashion : din această categorie fac parte firmele care nu au nicio tangenţă cu lumea orologerieri (D&G, Kenzo, Police, Miss Sixy, Pierre Chardin, DKNY, etc.) deoarece ei nu îşi produc singuri mecanismele şi în majoritatea cazurilor includ în creaţiile lor alternative mai ieftine , punând accentul mai mult pe designul esterior

- Skeleton : cadranul şi/sau spatele ceasurilor permit vizionarea liberă a interiorului şi, implicit a mecanismelor delicate. Există ceasuri full skeleton ( modelul de la Swatch) sau parţial skeleton (gama Hamilton Open Heart).

- Clasice & business : au două avantaje considerabile: nu se demodează şi le poţi purta aproape la orice ţinută. Respectă linia primelor ceasuri mecanice, iar unele modele pot include şi un cadran pentru dată.

- Sport : concepute să răspundă cerinţelor unor clienţi mai activi; au mai multe funcţii: dată, cronometru, cronograf etc.; pot fi însoţite de brăţări din metal, textile ori cauciuc şi, mult mai rar din piele.

- Ceasuri pentru scufundări : în funcţie de model, acestea rezistă până la 200-300 m, existând şi excepţii (1000 m) doar de dragul marketing-ului; unele modele sunt, de asemenea, echipate cu supapă de heliu.