Dulciurile în bucătărie

1.Introducere

Privind grijile şi preocupările cotidiene ale omului,se număra şi preocuparea şi pregătirea unor produse pentru a asigura alimentarea organismului.

Din istoria omenirii se reţin o mulţime de aspecte şi episoade,care se referă la această activitate,din care rezultă că modul şi formele de alimentaţie care reprezintă o problemă centrală de viaţă.Pe lângă activitatea socio-economică foarte importantă şi alte activităţi,fie ele recreaţionale,omul totuşi mănâncă,se hrăneşte.

Desigur că obiceiurile alimentare diverse şi desprinderile alimentaţiei şi nutriţiei nu au fost aceleaşi de-a lungul istoriei,la toate popoarele,ci acestea se materializează într-o diversitate imposibil de a fi cunoscute, catalogate într-un studiu sau altă formă informaţională.În selecţia alimentelor,în preferinţele alimentare,intervin factori care ţin de experienţa individuală a celor care ne-au precedat.Reacţiile dehrană şi satisfacerea lor sunt asociate în parte,de constatările directe ale fiecărui individ în cursul vieţii,bineînţeles pe etape evolutive,precum şi de o oarecare influenţă a moştenirii genetice.Starea emoţională faţă de hrană este amplificată sau diminuată prin prezenţa sau absenţa stării de foame şi a existenţei mijloacelor materiale care să o desăvârşească.

În consum unanim, dar nejustificat, dietă înseamnă restricţie,renunţarea la felurile de mâncare cele mai apetisante şi în fapt mai mult sau mai puţin”foame”.Ca toate reputaţiile, faima rea a dietei este numai parţial meritată.Omul caută în mâncare o sursă de energie dar şi unmoment de destindere sau chiar o placere.

Nu se poate insa sacrifica principala atractie a mesei,care este reprezentata de catre „deserturi”.

Din totdeauna ele au încheiat masa atunci când de fapt foamea s-a potolit.Rolul deserturilor este mai putin de a hrani ci mai mult de a da o nota de agrement.

Marea majoritate a deserturilor sunt dulci,senzaţie percepută cu nuanţa de voluptate gustativă,chiar la finele mesei,când omul se simte sătul şi pragul sensibilităţii pupilelor linguale a crescut.Deserturile sunt nelipsite de la aniversări sau ocazii festive.

De aceea mai ales deserturile nu pot fi excluse din viaţa oamenilor suferinzi,ele fiind ca o compensaţie pentru o gamă de alimente firesc mai restansă.

2.Rolul si locul in meniu al dulciurilor de bucatarie

Dulciurile de bucătărie sunt preparate culinare care se pot servi în momente diferite ale zilei, astfel ele se servesc ca desert la dejun sau cină, la gustarea de la ora 10:00 sau la ora 17:00.Servite la sfârşitul mesei, conferă senzaţia de saţietate.

Dulciurile de bucătărie au rolul de a completa valoarea nutritivă necesar alimentară pentru 24 de ore, aducând organismului un plus de glucide atât simple(zaharoză, glucoză, fructoză)cât şi poliglucide(amidon), proteine valoroase din ouă şi lapte, grăsimi uşor asimilabile din smântână, frişcă, substanţe minerale şi vitamine, în proporţie mare din fructe.

Datorita gustului dulce pe care il au si aspectului deosebit,dulciurile de bucatarie sunt preparate solicitate de toate categoriile de consumatori.Conţinutul mare în glucide al dulciurilor,impune consumarealor în mod raţional,cunoscut fiind faptul că excesul de glucide din organism se transformă în lipide, care se depun, favorizând apariţia obezităţii şi a diabetului.Materiile prime folosite în mod frecvent la pregătirea dulciurilor de bucătărie sunt zahăr tos sau farin, lapte, ouă, smântână,unt, frişcă, crupe, făină,fructe, arome etc.

3. Clasificarea dulciurilor de bucatarie

Dulciurile de bucatarie se claficia in dulciuri:

— Pe baza de fainoase

• Gris cu lapte

• Orez cu lapte

• Orez a la russe

• Budinca

— Pe baza de oua si lapte

• Crema de zahar ars Caramel

• Lapte de pasare

— Pe baza de compozitii

• Clatite (cu gem, dulceata, cu branza de vaci)

• Papanasi

• Galuste cu prune

• Coltunasi cu branza de vaci

— Pe baza de fructe

• Compoturi

• Gelatine

• Salata de fructe

• Omlete cu fructe

• Sufleuri (de vanilie, caise si de lamaie)

3.1MATERII PRIME FOLOSITE LA PREGATIREA DULCIURILOR DE BUCATARIE

Materiile prime folosite in mod frecvent la pregatirea dulciurilor de bucatarie sunt: zahar (tos sau farin), lapte, oua, smantana, unt, frisca, crupe, faina, fructe, arome, coloranti etc.

De calitatea acestor materii prime depinde in mare masura calitatea) produselor finite. De aceea verificarea calitatii materiilor prime trebuie facuta cu mare atentie si multa responsabilitate. La prepararea dulciurilor de bucatarie se folosesc numai materii prime de cea mai buna calitate.

4. Dulciurile de bucatarie pe baza de fainoase

Aceste dulciuri au valoarea alirnentara ridicata, determinata de con¬tinutul mare in glucide: simple (zaharoza din zahar,lactoza din lapte) si poliglucide (amidon din gris orez), proteine din lapte si crupe, grasimi, vitamine si substante minerale din lapte si crupe. Tratamentul termic aplicat pentru obtinerea acestor preparate este fierberea, fapt care con¬duce la o digestie usoara un grad mare de asimilare.

Tehnologia specifica dulciurilor pe baza de lapte si crupe, frecvent solicitate este prezentata in tabelul urmator: