Cuprins
- CAPITOLUL 1. Abordãri teoretice privind punerea în aplicare a Noilor Tehnologii Informaţionale în domeniul eCommerce
- 1.1. Provocãri în Noua Economie. Tranzţia la Noile Tehnologii Informaţionale, o necesitate.3
- 1.2. .Concepte si bune practici privind implementarea Noilor Tehnologii Informaţionale în domeniul comerţului internaţional.6
- 1.3.Comerţ electronic global versus comerţ electronic local. Avantaje şi dezavantaje eCommerce.9
- 1.4. Strategii de securitate a datelor în sistemele informatice economice.17
- CAPITOLUL 2. Evoluţia eCommerce. Experienţa mondialã în domeniul Comerţului Electronic
- 2.1.Evoluţie eCommerce în Statele Unite ale Americii.24
- 2.2.Implementarea noilor tehnologii informaţionale în domeniul Comerţului Electronic în ţările ASEAN. eCommerce în Japonia.31
- 2.3.Dezvoltarea eCommerce în ţarile Uniunii Europene.35
- CAPITOLUL 3. Problema implementãrii eCommerce în România
- 3.1.Analiza pieţei de comerţ electronic din România.46
- 3.2. Securitatea eCommerce în România. Protecţie prin folosirea sistemului 3D Secure.54
- 3.3. ePayment la Orange, un pas important pentru eCommerce.57
- CAPITOLUL 4. Provocări pentru siguranţa efectuării comerţului electronic
- 4.1. C2C ecommerce. Brandul eBay, punct de referinţă în comerţul electronic.66
- 4.2. eCommerce şi frauda prin licitaţii online. Studiu de caz – eBay.84
- CONCLUZII.96
Extras din proiect
1.1. Provocãri în Noua Economie. Traziţia la Noile Tehnologii Informaţionale, o necesitate
De-a lungul istoriei omenirii, schimbul de produse şi servicii a cunoscut mai multe forme. Dacă la inceput, în condiţiile economiei naturale, schimbul lua forma trocului prin care producatorii işi utilizau surplusul de producţie pentru a-şi satisface celelalte nevoi de consum, odată cu adâncirea diviziunii muncii, a apariţiei producţiei destinate schimbului, acesta ia amploare. Dar comerţul propriu-zis se naşte cu adevarat doar odata cu apariţia banilor şi a clasei sociale a negustorilor, cei care intermediază trecerea bunurilor de la producatori la consumatori şi a cunoscut o creştere continuă, înregistrând mai multe forme de-a lungul timpului. Evoluţia pe care a avut-o ulterior societatea a permis îmbunătaţirea continuă a formelor de comerţ.
Dezvoltarea simultană a telecomunicaţiilor si utilizării calculatoarelor a facut posibilă creşterea explozivă a Internet-ului şi crearea unor tehnologii specifice care vor influenţa esenţial activităţile economico-sociale. În asemenea condiţii se va dezvolta extensiv comerţul electonic, care va revoluţiona conducerea afacerilor şi va dinamiza comerţul internaţional. Asemenea schimbări vor oferi consumatorilor noi posibilitaţi de alegere şi de căutare a celor mai competitive produse pe piaţa mondială.
În acest context, despre comerţul pe Internet se poate vorbi ca despre un nou domeniu de cunoaştere. În esenţă, acesta pastrează unele dintre caracteristicile comerţului ‘tradiţional’: schemele obişnuite de vânzare/cumpărare bazate pe carţi de credit, sistemele EDI (Electronic Data Interchange), metodele de protecţie criptografică a datelor, gesiunea securitaţii site-urilor. Există însă şi unele deosebiri care fac din comerţul pe Internet un domeniu nou, reprezentat de trei factori:
• Global, când sunt implicate societaţi şi clienţi din lumea întreaga;
• De inteligenţă, când sunt angajate forţe intelectuale deosebite în găsirea unor soluţii;
• De insecuritate, deoarece Internet-ul nu a fost proiectat să supravegheze tranzacţii sigure, fiind ţinta permanentă a unor atacuri.
Comerţul electronic pe Internet reprezintă o formă maturizată a comerţului elecronic clasic şi este în stransă legatură cu evoluţia Internet-ului şi gradul lui de pentrare în societate.
Explicarea conceptului de eCommerce
Definiţiile comerţului electronic – întâlnite în diverse surse şi aparţinând diverşilor specialişti – variază în mod semnificativ. Unele dintre ele se referă la toate tranzacţiile comerciale şi financiare care se derulează pe cale electronică, inclusiv schimbul electronic de date, transferul electronic de capital şi toate activităţile legate de carţile de credit/debit. Altele limitează comerţul electronic la vanzările cu amănuntul către consumatori, tranzacţiile şi plaţile putând sau nu se se deruleze prin intermediul reţelelor deshise (cum ar fi Internet-ul). Prima grupă de definiţii se referă la o serie de forme ale comerţului electronic (dintre care unele există de câteva decenii) şi care se derulează zilnic, activităţi valorând sute de milioane de dolari. Cea de-a doua grupă, existând de aproximativ şapte ani, are în vedere o forma mai restrânsă a comerţului electronic şi are interpretări mult mai modeste.
În sens restrâns comerţul electronic poate fi privit din patru perspective şi anume:
• Din perspectiva comunicaţiilor – reprezintă furnizarea de informaţii, produse, servicii, plaţi, utilizând linii telefonice, reţele de calculatoare sau alte mijloace electronice;
• Din perspectiva proceselor de afaceri – reprezintă o aplicaţie tehnologică indreptată spre automatizarea proceselor de afaceri şi a fluxului de lucru;
• Din perspectiva serviciilor – este un instrument care se adresează dorinţelor societaţilor, consumatorilor şi managementului în vederea reducerii costurilor şi creşterii calităţii bunurilor şi a vitezei de servire.
• Din perspectiva online – reprezintă capacitatea de a cumpăra şi de a vinde produse, informaţii pe Internet sau utlizând alte servicii on-line.
Din punct de vedere teoretic, comerţul electronic este definit ca ‘o tehnologie moderna de afaceri ce se adreseaza nevoilor organizaţiilor, comercianţilor şi consumatorilor de a reduce costurile tranzacţiilor o data cu imbunataţirea calitaţii bunurilor şi serviciilor şi creşterii vitezei de livrare. Termenul poate fi folosit şi în cazul utilizării reţelelor de calculatoare, pentru căutarea şi regăsirea informaţiilor pentru suportul deciziei umane sau instituţionale.’
Preview document
Conținut arhivă zip
- eCommerce - Frauda prin Licitatii Online pe eBay.doc