Evoluția comerțului exterior românesc după 1989 până în prezent

1. Evolutia situatiei economice a Romaniei dupa anii 1989

Dupa revolutia din decembrie 1989, in Romania a inceput un proces ireversibil de trecere la faurirea treptata a unui stat democratic si a unei economii de piata.

Au aparut partidele politice, au avut loc alegeri libere, s-a produs separarea puterilor in stat:legislativa, executiva si judecatoreasca, a fost adoptata o noua constitutie, apreciata pozitiv chiar si pe plan international, au fost elaborate mai multe programe privind reforma economica sociala, a trecerii de la o economie centralizata la una de piata, a inceput procesul de privatizare si restructurare in toate sectoarele economiei, agricultura, comert, industrie si servicii, etc.

Aceste programe au fost doar inceputul unui intens proces abordat de guvernantii din anii trecuti si continuat de cei ce au urmat, pentru a completa procesul de tranzitie de la o economie de comanda la una centralizata.

Toate aceste lucruri au facut ca imaginea Romaniei in strainatate sa se imbunatateasca, dovada fiind si faptul ca in 1993 a fost primita in Consiliul Europei, asociindu-se la Comunitatile Europene, a semnat un acord de liber schimb cu tarile A.E.L.S , cu Slovacia si Cehia, i-a fost acordata clauza natiunii celei mai favorizate , de catre S.U.A., fiind totodata prima tara din aceasta zona care a acceptat oferta Organizatiei Natiunilor Unite de a incheia un parteneriat de pace si a facut in acest sens demersurile necesare pentru semnarea acordului respectiv.

In perioada anterioara lui decembrie 1989, comertul exterior al României era subordonat "principiilor centralismului democratic", ceea ce presupunea încorsetarea derularii importurilor si exporturilor printr-o planificare riguroasa. De fapt, întregul sistem al activitatii de comert exterior era structurat în întreprinderi de comert exterior specializate pe domenii de activitate si subordonate ministerelor sau centralelor de resort. Relatiile comerciale internationale se articulau celor doua categorii fundamentale: clearingul cu tarile socialiste (foste tari membre CAER) si devizele convertibile care mijloceau raporturile comerciale cu tarile vest-europene, SUA, Canada etc. si carora le reveneau ponderi mai reduse în volumul comertului exterior al tarii noastre.

Dupa decembrie 1989, fostele întreprinderi de comert exterior au fost transformate în societati comerciale (societati pe actiuni), dar au continuat sa se afle sub coordonarea ministerelor de resort, având ca obiect de activitate desfasurarea operatiunilor de import-export al produselor ministerelor în subordinea carora se aflau. Liberalizarea formelor deproprietate, precum si deschiderea efectuata prin promulgarea si aplicarea Legii nr. 54/1990 si a Legii nr. 31/1991, au facut posibila înfiintarea de societati particulare cu capital privat având ca obiect de activitate comertul international (mai ales ca investitiile initiale necesare se situau la niveluri reduse). Principalele mutatii produse în sistemul organizatoric al comertului exterior românesc sub impactul celor aratate, în perioada 1990-1992, pot fi rezumate astfel:

- - mentinerea întreprinderilor de stat cu activitate de comert exterior care îsi prelungesc relatiile traditionale cu furnizori si beneficiari aflati de asemenea în proprietatea statului;

- înfiintarea de societati comerciale cu capital privat autohton cu functii de case de comert care intermediaza schimburile economice internationale;

- înfiintarea reprezentantelor proprii ale societatilor multinationale, care încep sa deruleze activitati de import-export;

- cresterea cererii de bunuri de larg consum din import care favorizeaza aparitia a numeroase societati particulare cu capital românesc sau strain în pozitia de importatori a unor produse din aceasta categorie.

Situatia din perioada 1990-1992 s-a degradat permanent si in ritm accelerat, dovada fiind faptul ca productia industriala romaneasca s-a situat sub 50% comparativ cu anul precedent, care era socotit drept an de criza si nu un an de varf in economie, in agricultura s-au facut mari greseli in modul in care au fost desfiintate C.A.P.-urile si s-a facut improprietarirea taranilor, moneda nationala s-a depreciat considerabil , de cca. 100 de ori fata de nivelul anului 1989, crescand astfel neincrederea fata de leu, inflatia a luat proportii ajungand la o cota de 3 cifre, somajul a depasit, la nivelul anilor 1993 , 1.165 milioane de persoane reprezentand circa 11% din totalul populatiei active, iar nivelul de trai a scazut catastrofal, cu toate masurile luate pentru a stopa acest fenomen , mai ales pentru categoriile defavorizate.

Toate aceste lucruri demonstreaza faptul ca Romania se afla intr-o perioada de profunda criza economica, la aceasta contribuind atat factori interni, cum ar fi: proasta gestionare a sistemului de privatizare si restructurare, concurenta neloiala aparuta intre societatile cu capital privat si cele inca ramase in proprietatea statului, lupta politica din ce in ce mai intensa dintre partidele politice, etc. ; cat si factori externi, aici putem mentiona: disparitia C.A.E.R.ului , criza din Golf si Yugoslavia, care au generat pierderi tarii noastre , per total, la peste 7 miliarde de dolari, dar si o anumita politica de discriminare abordata de Occident precum si conditiile severe impuse de FMI pentru obtinerea anumitor imprumuturi.

Ca urmare a acestei situatii economice grave a Romaniei, s-a considerat de unele forte politice de la acea vreme ca ar trebui intreprinse anumite actiuni care sa franeze efectele acestei crize, cum ar fi: realizarea unui pact social si politic intre partide si sindicatele care devenisera din ce in ce mai politizate,schimbarea mentalitatii populatiei si mai ales a celor de la conducere incercand sa-i faca sa inteleaga ca este necesar un efort sporit din partea tuturor pentru a depasi aceasta etapa, stoparea inflatiei si restabilirea politicii monetare, atragerea de investitii cu capital strain in sectoarele cheie ale economiei,dezvoltarea activitatii de import-export dar si o politica intensa si eficace asupra coruptiei si a altor fenomene sociale daunatoare economiei romanesti.