Evoluții și Tendințe în Comerțul Asociat

Cap.1 Teorii privind comertul asociat

1.1Comerţul asociat

Concurenţa puternică ce caracterizează economia de piaţă generează permanent o puternică presiune asupra nivelului comerciantului independent. Pentru a putea răspunde presiunii concurenţiale, respectivii comercianţi au simţit nevoia de a se grupa şi a se asocia. Grupările sau asociaţiile respective, privesc diverse obiective: aprovizionarea comună, asigurarea unui sortiment mai larg de produse, obţinerea unor condiţii mai bune de preţ etc. Sub aspectul organizării, grupările sau asociaţiile create pot îmbrăca diverse forme. Între aceste aspecte, mai importante apar: cooperativele de detailişti, lanţurile voluntare, grupările cumpărătorilor grosişti şi magazinele colective independente.

1.1.1 “Grupările de cumpărare” sau “cooperativele” comercianţilor cu amănuntul

Reprezintă asociaţii în cadrul cărora negustorii din aceeaşi branşă sau similare se unesc formând o organizaţie care îşi asumă, printre altele, şi funcţia de grosist. În general, toate grupările de comercianţi cu amănuntul, realizate în vederea cumpărării în comun şi distribuirii la aderenţi a mărfurilor destinate vânzării către clientelă, trebuie să se constituie sub formă de societăţi comerciale.

Sub aspect instituţional, grupările de cumpărare ale detailiştilor sunt organizate în asociaţii cooperative cu capital variabil, pentru a facilita intrarea şi ieşirea aderenţilor potrivit propriilor lor opţiuni. Toţi membrii acestor unităţi cooperative, indiferent de capital, se bucură de aceleaşi drepturi, având un statut egalitar. Ei pot, în mod liber, să se retragă. De asemenea, prin modul de organizare, pot evita o concurenţă directă între membrii asociaţiei ce au aceeaşi activitate într-un anumit sector. Mai trebuie menţionat că alegerea aderenţilor este selectivă. Conducerea grupărilor de cumpărare sau a cooperativelor comercianţilor (detailiştilor) este asigurată de adunarea generală a societăţilor. Aceasta definiste politica comercială a grupării respective şi numeşte un consiliu de administraţie care trebuie să vegheze la aplicarea politicii respective.

Sub aspect funcţional, grupările de cumpărare, la originea lor, au fost create exclusiv, pentru a asigura aprovizionarea comercianţilor cu amănuntul. Pe parcurs, structura activităţilor a cunoscut modificări continue, adaptându-se la dificultăţile generate de o concurenţă din ce în ce mai puternică, încercând, în acelaşi timp, să devină mai completă şi mai eficace. În momentul de faţă, între principalele aspecte cu privire la atributele, responsabilităţile asumate şi principiile de funcţionare ale respectivelor asociaţii, pot fi menţionate:

- Asigurarea cumpărărilor grupate de mărfuri, un atribut ce reprezintă, de fapt, motivaţia iniţială care a stat la originea primelor grupări ale detailiştilor, iar în momentul de faţă formează baza formulelor de asociere. Potrivit acestei funcţii, grupările detailiştilor - ca societăţi comerciale înregistrate - fac oficiul de comerţ cu ridicata. Detailiştii cooperatori aleg dintre ei, potrivit competenţei fiecăruia, o serie de aderenţi care se constituie în comisii specializate ce se ocupă de selectarea furnizorilor şi a produselor. Respectivele comisii propun asociaţilor furnizorii si produsele selectate, punându-le la dispoziţie detaliile cu privire la sortimente, produse, preţ, condiţii de cumpărare, facilităţi, servicii etc. În frecvente cazuri, comisiile de specialitate din cadrul asociaţiilor comercianţilor cu amănuntul editează anumite cataloage care, împreună cu formularistica necesară procesului de comandă, sunt puse la dispoziţia membrilor cooperatori, uşurându-le astfel întreaga activitate de selectare, comandare, aducere şi recepţie a mărfurilor. Mai mult, orice asemenea asociaţie poate interveni efectiv în organizarea întregului proces de aprovizionare cu mărfuri a comercianţilor cu amănuntul. Pentru aceasta, are la dispoziţie două posibilităţi:

a) să stocheze în propriile depozite mărfurile, ca orice întreprindere de comerţ cu ridicata, şi să livreze mărfurile respective către comercianţii cu amănuntul asociaţi, în funcţie de necesităţile lor imediate; procedeul respectiv presupune existenţa depozitelor proprii şi a unei infrastructuri adecvate, ambele implicând investiţii din partea asociaţiilor;

b) să grupeze comenzile pentru a le transmite producătorilor şi apoi să urmărească onorarea fiecărei comenzi, fie direct către destinatarul partizii de mărfuri însemnată în comandă, fie prin depozitele proprii, în acest caz, depozitele nefiind decât un loc de trecere, şi nu de stocaj, necesitând astfel un spaţiu şi un utilaj de prelucrare mult mai restrâns. În unele situaţii, comerciantul cu amănuntul poate prelua chiar el partida de mărfuri din depozitul asociaţiei sau să ceară să i se livreze direct din depozitele producătorilor. O asemenea situaţie apare în cazul unor mici grupuri sociale;

- Libertatea de a cumpăra independent şi neîngrădit de anumite restricţii orice cantităţi de mărfuri de la diferiţi furnizori prezenţi în cadrul pieţei. Un asemenea principiu funcţional scoate în evidenţă natura flexibilă a asociaţiilor respective. Potrivit acestui principiu, membrii grupării nu sunt obligaţi să treacă prin canalul de distribuţie al asociaţiei respective toate cumpărările de mărfuri efectuate în vederea aprovizionării magazinelor. Un aspect trebuie însă să fie clar: asemenea asociaţii nu pot funcţiona în condiţii satisfăcătoare decât dacă membrii săi respectă regulile jocului, respectiv să se utilizeze preponderent canalul de distribuţie al asociaţiei;