Importanța legumelor

Argument

Legumele şi fructele în stare proaspată sau prelucrată sunt produse indispensabile, datorită valorii lor nutritive şi gustative specifice. Compoziţia complementară faţă de alte alimente şi personalitatea lor distinctă contribuie la acoperirea nevoilor nutriţionale şi, în aceeaşi măsură, la asigurarea unei alimentaţii variate. Într-o alimentaţie raţională, legumele şi fructele proaspete sau prelucrate acoperă circa 15 % din necesarul energetic al omului.

În ultima perioadă s-a pus foarte mult accentul pe efectele pozitive ale unei alimentaţii bazate pe legume şi fructe crescute numai cu mijloace naturale.

Specia umană este într-o continuă evoluţie, dar cel puţin din punct de vedere al mâncării am păstrat în genele noastre reminescentele alimentaţiei primelor antropoide, bazată pe vegetaţie şi mici animale. În vremurile în care primele maimuţe trăiau în Africa şi apoi în Asia, "meniul" lor era compus în principal din frunze, muguri, flori, rădăcini, polen, plante diverse, legume şi fructe sălbatice.

Atunci exista o mai mare variaţie în acest domeniu decât astăzi, dar treptat, prin experienţă, primii oameni au învăţat să evite acele plante, legume şi fructe sălbatice care aveau gust neplacut sau erau toxice. Paradoxal sau nu, pe măsură ce am evoluat, rolul vegetalelor în alimentaţie a scăzut tot mai mult, gama s-a restrâns, iar carnea şi alte produse au devenit esenţiale.

Legumele şi fructele au un rol important în alimentaţie, fiind surse de vitamina A, C, acid folic, minerale, reuşind să protejeze corpul şi să îl apere de diverse maladii.

Fructele şi zarzavaturile au certe valori nutritive şi calorice. Este bine de ştiut, în acest sens, ca sub raport caloric, de exemplu, 100 de grame de struguri de bună calitate echivalează cu o cantitate similară de carne slabă de vacă sau de peşte. În acelaşi timp, merită a şti că banalul cartof se constituie în materia prima a celei de-a doua pâini a speţei umane. Tot legumele şi fructele se constituie într-o importantă sursă de energie pentru organism, şi asta graţie în primul rînd glucidelor pe care le conţin, în special glucozei, levulozei şi fructozei, pe departe cel mai asimilabil pentru organism dintre toate zaharurile existente în cadrul naturii verzi. În aceeaşi măsură, fructele şi zarzavaturile sunt mari depozitare de vitamine, şi încă de o mare varietate. Tot fructele şi zarzavaturile sunt mari depozitare de oligoelemente, deci de săruri minerale, alte elemente nutritive indispensabile vieţii, asemenea vitaminelor.

Fructele şi legumele reprezintă, de asemenea, cele mai mari depozitare dintre elementele nutritive pe care ni le pune la dispoziţie natura verde, în ceea ce priveşte conţinutul în fibre alimentare, deci în celuloză. De asemenea să nu uităm că aceste fibre alcătuiesc cel de-al şaptelea stâlp de rezistenţă al alimentaţiei umane, ceilalţi stâlpi fiind reprezentaţi de glucide, proteine, lipide, apă, vitamine şi de sărurile minerale. Prin marea lor bogăţie în fibre alimentare, deci în celuloză, fructele şi zarzavaturile sunt stimulente de prim ordin ale tranzitului intestinal, tranzit cu implicaţii dintre cele mai deosebite în ceea ce priveşte echilibrul somatic, deci corporal, ca şi în ceea ce priveşte echilibrul psihic şi stările de spirit.

Ţelina şi cicoarea sunt aperitive, adica sporesc apetitul; ca ridichile şi salata sunt depurative, adică contribuie la curăţirea internă a organismului; ca sparanghelul, prazul, pepenii şi fructele în general, sunt diuretice, adică favorizează eliminarea urinii; ca usturoiul şi ceapa sunt, la rândul lor, printre altele şi vermifuge, adică contribuie la eliminarea paraziţilor intestinali; ca varză roşie este expectorantă, în vreme ce cea albă, graţie vitaminei U pe care o conţine în cantităţi semnificative, este cicatrizantă pentru ulcerele tubului digestiv; anghinarea este colagogă, adică favorizează eliminarea bilei, contribuind pe această cale la optimizarea digestiei intestinale.

Fructele, şi dintre acestea în special merele, consumate fie coapte fie rase, fie sub formă de zeamă, s-au dovedit de o mare utilitate în tratamentul colitelor şi enterocolitelor, mai ales când acestea ţin de vârsta copilăriei, şi asta graţie sărurilor de pectină pe care aceste fructe le conţin, şi în special acestui constituent deosebit al acestor săruri, reprezentat de pectatul de nichel; fructelor şi zarzavaturilor le mai sunt proprietăţi uricolitice, respectiv de dezintegrare în organism a acidului uric, de unde indicaţiile acestor elemente, ţinând de natura verde, în tratamentul artritelor ca şi al litiazelor renale.

Legumele constituie cea mai importantă sursă de vitamine (C, A, B) numai în măsura în care sunt cumparate proaspete şi păstrate în condiţii optime. O alimentaţie igienică şi completă presupune legume întregi, viu colorate, neveştejite.

CAPITOLUL I

ROLUL FRUCTELOR SI AL LEGUMELOR ÎN ORGANISMUL UMAN

Alimentaţia omului este omnivoră ceea ce înseamnă că el are nevoie atât de produse alimentare vegetale, cât şi de cele animale, având enzimele şi mecanismele metabolice necesare pentru absorbţia şi metabolizarea substaţelor provenite din ambele categorii, atât cele vegetale cât şi cele animale. Oamenii tind să creadă că alimentaţia exclusiv vegetariană ar fi perfectă pentu om, însă nu este aşa, altfel omul ar fi fost ierbivor. Este adevărat că unele produse animale, cum ar fi carnea de porc şi preparatele din carne precum mezeluri, afumături sau carne grasă, pot fi mai toxice decât unele produse vegetale, însă sunt şi produse vegetale care sunt nocive, de exemplu margarinele vegetale sau produse alimentare din soia modificată genetic. Cinci pe zi este numărul de fructe şi legume pe care noi ar trebui să le consumăm în alimentaţia cotidiană. Astfel, ajutăm organismul să facă faţă fenomenelor de oxidare care accelerează îmbătrânirea celulară şi conduc la degradarea fibrelor de elastină şi colagen. Însă, în repartiţia vitaminelor şi a oligoelementelor antioxidante care sunt eliberate în circulaţia sanguină după digestie, pielea este servită ultima, după inimă şi ficat. De aceea, este foarte important să-i furnizăm epidermei un aport suplimentar prin cosmetice. Despre ultimele cercetări şi realizări în domeniul cosmeticii, oamenii de stiinţă muncind asiduu la conceptul de a-i oferi pielii noastre numai activi naturali din fructe şi legume, pentru o bună hidratare a organismului putem folosi spume de fructe bogate în vitaminele A şi C, fructele conţin, de asemenea, bio-flavonoide - molecule antioxidante care alături de vitamine asigură protecţie pielii. Flavonoidele roşii sau antocienii dau culoarea albastră, roşie ori violet fructelor şi florilor, cum ar fi murele, coacăzele negre, afinele. Strugurii negri oferă polifenoli foarte diversificaţi, OPC în fructe şi seminţe, asociate cu alţi aminoacizi din curpenul viţei. Toţi aceşti activi devin şi mai importanţi când sunt completaţi de acizi graşi, care protejează de la distrugere celulele pielii. În acest fel, toţi aceşti activi pot pătrunde şi mai rapid, traversând barierele lipidice ale epidermei.