Influența Comerțului Electronic asupra Contabilității Vânzărilor unor Firme

Introducere

Dezvoltarea simultană a telecomunicaţiilor şi utilizării calculatoarelor a făcut posibilă creşterea explozivă a Internet-ului şi crearea unor tehnologii specifice care au influenţat esenţial activităţile economico-sociale.

Comerţul a cunoscut în momentul de faţă o transformare radicală. Treptat varianta tradiţională a comerţului este înlocuită de cea electronică, mult mai simplă şi uneori chiar mai eficientă. Avantajul comerţului on-line este evident: piaţa pe Internet creşte exponenţial de la un an la altul.

Primul capitol se doreşte a fi o trecere în revistă a câtorva aspecte legate de tranzacţiile pe Internet. Mai întâi, activitatea de comerţ electronic presupune ca vânzătorul să ofere informaţii corecte despre firmă şi produsele sale. În continuare, comerciantul trebuie să asigure mijloace adecvate de interacţiune cu cumpărătorul în mediul virtual. Toate acestea conduc la angajarea consumatorului într-o tranzacţie de cumpărare, ce presupune comanda, livrarea şi plata contravalorii produselor sau serviciilor solicitate. După specificul produselor şi serviciilor oferite, o firmă îşi va personaliza oferta şi tehnicile de promovare ale acesteia. Pentru a evidenţia diferenţele care apar în furnizarea de produse şi cea de servicii în mediul electronic, primul capitol va prezenta comparativ etapele menţionate mai sus la două firme distincte din punct de vedere al ofertei, bunuri, respectiv servicii.

Următoarea secţiune urmăreşte fluxurile informaţionale generate prin intermediul comerţului electronic. Culegerea datelor şi paşii urmaţi în prelucrarea datelor electronice sunt o parte din subiectele tratate în cel de al doilea capitol. Tot aici se va dezbate şi problema contabilizării tranzacţiilor din mediul virtual, diferenţele care apar în modul de emitere şi transmitere a documentelor justificative, precum şi legislaţia privind comerţul electronic în România.

Al treilea capitol vizează tendinţele care se manifestă şi în ţara noastră în domeniul comerţului electronic. De ce lumea devine mobilă, ce provocări şi preocupări presupune trecerea spre comerţul mobil sunt unele din aspectele evidenţiate în prima parte a acestui capitol.

Pe măsură ce acest tip de comerţ câştigă teren în rândul consumatorilor a apărut nevoia din ce în ce mai stringentă de furnizori de aplicaţii mobile pentru firme. Cea de-a doua parte a capitolului trei tratează un model de arhitectură pentru servicii mobile posibil de implementat în cele două firme prezente în capitolele anterioare. Arhitectura propusă se bazează pe conceptul general de portal de servicii, acesta jucând rolul de broker între cele două părţi implicate: client şi furnizor.

Capitolul 1. Activitatea de comerţ pe Internet

Orice firmă care doreşte să se lanseze în comerţul on-line trebuie să urmeze anumiţi paşi care stau la baza succesului în acest domeniu. Ţinând cont de faptul că odată cu dezvoltarea mediului electronic, firmele şi produsele se vând exclusiv prin informaţia pe care o prezintă, alegerea unui conţinut informaţional adecvat şi a unei modalităţi optime de prezentare a acestuia este cea mai bună metodă de atragere a consumatorilor vizaţi.

În analiza modelului comerciant – consumator (B2C) am ales ca firme de referinţă două societăţi autohtone, şi anume, societatea Siretul S.A. Paşcani şi agenţia de turism CleverTour S.R.L Cele două firme se deosebesc prin obiectul de activitate, în sensul că Siretul S.A. Paşcani este o firmă cu activitate de producţie, care prin intermediul site-ului propriu comercializează exclusiv produsele sale, în timp ce agenţia de turism CleverTour îşi oferă serviciile în cadrul site-ului, oferta prezentată fiind bazată pe ofertele altor firme: hoteluri, companii aeriene, firme de transport etc. Astfel, oferta fiecărei societăţi personalizează site-urile dezvoltate.

Pe parcursul acestui capitol vom analiza etapele parcurse de cele două firme în lumea virtuală, începând cu oferirea de informaţii despre firmă şi produse sau servicii, continuând cu interacţiunea vânzător-cumpărător în mediul virtual, sprijinirea şi implicarea acestuia într-o tranzacţie de cumpărare on-line, inclusiv diferenţele care apar în funcţie de necesităţile diferite ale societăţilor dar şi a segmentului de piaţă căruia i se adresează.

Aşadar, chiar dacă paşii pe care trebuie să îi urmeze o firmă în lumea virtuală sunt aceeaşi, parcurgerea lor se face în mod diferit, în funcţie de necesităţile firmei şi de piaţa căreia i se adresează.

1.1. Oferirea de informaţii despre firmă şi produs

Informaţia a devenit forma exclusivă de vânzare a produselor sau firmelor în mediul electronic. Practic, informaţiile prezentate în cadrul site-urilor sunt cele care dau prestanţă companiilor şi care dau valoare produselor sau serviciilor oferite. Cum informaţiile de identificare a firmelor sunt cele care substituie amplasarea fizică a afacerii, este esenţial pentru câştigarea încrederii vizitatorilor ca ele să fie corecte, clare şi suficiente. Ambele firme sunt familiarizate cu sintagma “Informaţia conferă putere!”. Aşadar, atât societatea Siretul, cât şi agenţia de turism CleverTour au inclus în cadrul site-urilor web dezvoltate o pagină de prezentare a societăţii, a misiunii firmei, a valorilor promovate.

1.1.1. Prezentarea afacerii

Pagina de prezentare a societăţii Siretul oferă detalii referitoare la obiectul de activitate, misiunea companiei, precum şi modul în care doreşte să se lanseze pe piaţa vânzărilor online. Aşadar, cu o nouă identitate vizuală, Siretul doreşte să împrospăteze imaginea companiei şi să pună bazele unui brand puternic pe piaţa românească. Pentru asigurarea unei transparenţe cât mai mari faţă de clienţii săi, societatea furnizează pe site-ul oficial documente care pot fi descărcate fără o înregistrare prealabilă cu privire la situaţia financiară a firmei, rapoartele auditorului, administratorului, comunicate de presă etc. Toate acestea se datorează şi faptului că este societate cotată la bursă, situaţiile financiare ale firmei fiind disponibile unui public larg.

Dacă în cazul societăţii producătoare se insistă asupra companiei, a tradiţiei pe care aceasta o are în confecţionarea produselor oferite, în cazul agenţiei de turism lucrurile stau complet diferit. Ca societate prestatoare de servicii, agenţia de turism CleverTour nu pune mare accent în paginile site-ului web pe prezentarea efectivă a firmei. Aşadar, la secţiunea “Despre noi” firma situează în continuare pe primul loc consumatorul final, turistul. Cea mai puternică sursă de inspiraţie pentru creativitatea echipei agenţiei o constituie diferenţierea solicitărilor şi turiştilor. Informaţii minime sunt oferite în legătură cu punctele de lucru şi adresele de contact ale fiecărui sediu al societăţii.

Deşi în România există un număr mare de site-uri care permit efectuarea de cumpărături on-line, numai ceva mai mult de jumătate au o pagină de prezentare proprie. În urma unui studiu realizat pe această temă rezultă că numai un sfert din firmele analizate oferă informaţii corecte, încrederea în mecanismul B2C fiind grav afectată. Cum poate consumatorul să achiziţioneze produse/servicii on-line dacă firma nu prezintă informaţiile de bază în mod credibil?