Locul IMM-urilor în Economia UE

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Comerț
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 77 în total
Cuvinte : 38455
Mărime: 162.90KB (arhivat)
Cost: 9 puncte

Cuprins

1.LOCUL I.M.M.-URILOR ÎN ECONOMIA U.E. 1

2.PRINCIPII DE BAZĂ ALE FINANŢĂRII I.M.M.-URILOR 4

3.FINANŢAREA INTREPRINDERILOR MICI ŞI MIJLOCII 10

ÎN ROMÂNIA 10

3.1. SURSE INTERNE DE FINANŢARE 10

3.2. SURSE EXTERNE DE FINANŢARE 13

3.3. MECANISME DE SPRIJIN PENTRU FINANŢAREA 22

IMM-urilor ÎN ROMÂNIA 22

4. CREDITUL BANCAR PENTRU IMM-uri 24

4.1. TIPURI DE CREDITE BANCARE 24

4.1.1. Credite bancare pe termen scurt 24

4.1.2. Creditele bancare pe termen mediu şi lung 30

5. METODE DE ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ IN RELATIA DE CREDIT 33

5.2. ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ ÎN CADRUL PROGRAMELOR DE CREDITARE A IMM DIN ROMÂNIA 33

5.3. METODE SPECIFICE DE ANALIZĂ FINANCIARĂ UTILIZATE PE PLAN INTERNAŢIONAL 38

5.4. COMPARABILITATEA ÎN ANALIZA FINANCIARĂ PENTRU CREDITAREA IMM- STUDIU DE CAZ 49

6. PROGRAME SPECIALE DE SUSTINERE A IMM 59

ANEXE 67

BIBLIOGRAFIE 76

Extras din document

1.LOCUL I.M.M.-URILOR ÎN ECONOMIA U.E.

Termenul generic de firmă a pătruns în teoria şi practica de natură economică după anii ′30 din secolul trecut, dar s-a impus după anii ′70 şi a devenit cvasi-general recunoscut în ultimul deceniu.

În România azi tot ceea ce este unitate economică cu caracter comercial este firmă în „limbajul de piaţă”, dar în ştiinţă mai are de aşteptat până va trece pe primul plan. În alte ţări din Europa, în mod deosebit în Franţa şi Italia dar şi pe alte continente unele popoare de limbă latină folosesc şi termenul de întreprindere. Mulţi folosesc mai mult sau mai puţin concomitent cei doi termeni atribuindu-le aceeaşi valoare cognitiva.

Firma, prin delimitările mai mult sau mai puţin exprese de până acum reuneşte unităţile economice de orice fel dacă acestea au caracter comercial sau lucrativ. În ceea ce priveşte întreprinderea s-a observat că se utilizează mai selectiv, cel mai des pentru a indica unităţi economice comerciale nefinanciare.

Termenul “întreprindere” s-a folosit cu mult înaintea celui de firmă. Se consideră că studiul întreprinderii din punct de vedere economic îşi găseşte locul în ştiinţele de gestiune şi în special în economia întreprinderii concentrându-se pe: a) funcţiile întreprinderii – comercială, de producţie, aprovizionare, logistică, resurse umane, financiare etc.; b) organizarea întreprinderii, mecanismele de comunicare, configuraţia structurală etc.; c) relaţiile sale cu mediul economic, strategia etc.

Termenul de “firmă” a fost pus în centrul atenţiei de Ronald Coase în 1937 în articolul „The Nature of the Firm” care este considerat de foarte mulţi iniţiaţi în domeniu drept fundamentul teoretic modern al teoriei despre firmă. Au fost aduse atunci în discuţie două probleme majore ale firmei: a) care este natura firmei? b) cum poate fi explicată existenţa sa din moment ce în ştiinţă se consideră că sistemul sau sistemele preţurilor şi alocarea optimă a resurselor sunt realizate de piaţă?

Problematica firmei se circumscrie, în principal, în perimetrul întrebărilor puse de Coase privind natura, existenţa, eficienţa şi mecanismele de coordonare ale firmei la acestea adăugându-se preocupările apărute ca urmare a transformărilor survenite în cadrul firmelor cu privire la resursele umane, inovaţie, globalizare, guvernanţă şi frontiere.

Materialele ce le vom parcurge in curs nu au avut în vedere întreprinderea în totalitatea sa, adică toate întreprinderile, ci numai o parte a acestora - cele pentru care s-a statornicit sintagma întreprinderi mici şi mijlocii sau IMM-uri.

Despre aceste întreprinderi se vorbeşte dintotdeauna pentru că fiecare a perceput existenţa unor deosebiri între întreprinderi după nenumărate criterii. Aşa că fiecare când s-a referit la întreprinderi mici şi mijlocii a avut în vedere în mod deosebit criterii cantitative – număr de salariaţi, volumul producţiei, al vânzărilor, numărul de maşini, utilaje, instalaţii etc. Modul definirii întreprinderilor mici şi mijlocii este adesea diferit pe grupuri de ţări şi pe ţări.

În timp s-a făcut desigur o anumită clarificare şi apropiere dar unele diferenţe continuă să existe indiferent dacă acestea sunt cumva justificate sau nu din punct de vedere ştiinţific sau practic. În acest sens amintim că pentru adepţii menţinerii diferenţierilor cele mai des invocate sunt două motive: deosebirea dintre nivelurile de dezvoltare ale ţărilor mai ales atunci când este vorba despre ţări foarte dezvoltate şi foarte rămase în urma şi necesitatea reflectării adecvate a specificului naţional. Dificultăţile pe care le generează menţinerea diferenţierilor pentru analizele comparative între ţări, pentru cunoaşterea experienţelor existente în lume cu scopul elaborării unor politici proprii de dezvoltare a I.M.M., precum şi pentru studiul pieţelor la care se adaugă avantajele utilizării unei reţele unice de măsurare şi analiză, mai ales în ultimii ani, au impulsionat orientarea către un model unic fără ca acesta să fie obligatoriu pentru toate ţările sau să fi fost certificat în vreun fel de vreo autoritate ca având caracter unic. De altfel, este necesar să observăm că o asemenea evoluţie există, dar despre un model unic în sens propriu se vorbeşte şi se acţionează în cadrul grupărilor integraţioniste regional-internaţionale precum Uniunea Europeană, ALENA şi probabil altele.

Sub acest aspect cel puţin, Uniunea Europeană a făcut pasul hotărâtor. Printr-o Recomandare a Comisiei 2003/361/EC din 6 mai 2003 se înlocuieşte o recomandare mai veche şi se promovează un model unic de considerare a întreprinderilor mici şi mijlocii. Noua definire a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2005. Tratatul CEE permite Consiliului European şi Comisiei Europene să emită recomandări şi opinii. Recomandările de această provenienţă sunt acte legislative comunitare care nu au caracter obligatoriu. Modelul unic are 4 criterii prin care se asigură definirea juridică a IMM, dar faptul că aplicarea acestuia rămâne la aprecierea fiecărei ţări a permis Ungariei să reţină şi să aplice o definiţie juridică simplificată la numai doi indicatori – efectivul de personal şi cifra de afaceri; Olanda şi Spania n-au adoptat definiţii admise juridic comunitar, iar în definirea statistică diferă nivelul indicatorilor respectivi. Potrivit modelului unic al U.E. definirea juridica şi statistică a IMM se prezintă astfel:

Tabelul nr. 1

IMM Efectiv personal (salariaţi) Cifra de afaceri anuală (euro) Total bilanţ anual

(euro) Grad de autonomie

Micro-întreprinderi 1 – 9 < 2 milioane < 2 milioane *

Întreprindere mică 10 – 49 < 10 milioane < 10 milioane *

Întreprindere mijlocie 50 – 249 < 50 milioane < 43 milioane *

NOTA:

* = 25% sau mai mult din capital sau din dreptul de vot la alte întreprinderi sau deţinute de alte întreprinderi

Definirea IMM deşi are un model unic în U.E. nu este unitară şi nici destul de apropiată între toate ţările membre pentru a asigura o comparabilitate satisfăcătoare la toţi parametrii. Însuşirea modelului unic rămâne o problemă deci pentru ţările membre ale U.E.

Bibliografie

Abrudan Ioan, Lobonţiu Gabriela, Lobonţiu Mircea – Întreprinderile mici şi mijlocii şi managementul lor specific, Editura Dacia, Cluj Napoca, 2003;

Cechin-Crista Dan, Cechin-Crista Persida – Elemente fundamentale ale activităţii bancare, Editura Mirton, Timişoara, 2008

Cechin-Crista Persida, Poruţiu Cosmina – Organizarea Instituţiilor de credit pe teritoriul României, Editura Mirton, Timişoara, 2007;

Nicolescu Ovidiu – Managementul Întreprinderilor mici şi mijlocii, Editura Economică, Bucureşti, 2001;

Popescu Delia – Competitivitatea întreprinderilor mici şi mijlocii, Editura Economică, Bucureşti, 2001;

ANIMMC – Privire de ansamblu asupra sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii în România în 2007;

Pagina Ministerului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Turism şi Profesii Liberale: http://www.mimmc.ro;

Pagina Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor publice şi locuinţelor: http://www.mie.ro;

Pagina Institutului Bancar Român: http://www.ibr-rbi.ro;

Pagina Institutului Naţional de Statistică: http://www.insse.ro;

http://www.finantare.ro;

Preview document

Locul IMM-urilor în Economia UE - Pagina 1
Locul IMM-urilor în Economia UE - Pagina 2
Locul IMM-urilor în Economia UE - Pagina 3
Locul IMM-urilor în Economia UE - Pagina 4
Locul IMM-urilor în Economia UE - Pagina 5
Locul IMM-urilor în Economia UE - Pagina 6
Locul IMM-urilor în Economia UE - Pagina 7
Locul IMM-urilor în Economia UE - Pagina 8
Locul IMM-urilor în Economia UE - Pagina 9
Locul IMM-urilor în Economia UE - Pagina 10
Locul IMM-urilor în Economia UE - Pagina 11
Locul IMM-urilor în Economia UE - Pagina 12
Locul IMM-urilor în Economia UE - Pagina 13
Locul IMM-urilor în Economia UE - Pagina 14
Locul IMM-urilor în Economia UE - Pagina 15
Locul IMM-urilor în Economia UE - Pagina 16
Locul IMM-urilor în Economia UE - Pagina 17
Locul IMM-urilor în Economia UE - Pagina 18
Locul IMM-urilor în Economia UE - Pagina 19
Locul IMM-urilor în Economia UE - Pagina 20
Locul IMM-urilor în Economia UE - Pagina 21
Locul IMM-urilor în Economia UE - Pagina 22
Locul IMM-urilor în Economia UE - Pagina 23
Locul IMM-urilor în Economia UE - Pagina 24
Locul IMM-urilor în Economia UE - Pagina 25
Locul IMM-urilor în Economia UE - Pagina 26
Locul IMM-urilor în Economia UE - Pagina 27
Locul IMM-urilor în Economia UE - Pagina 28
Locul IMM-urilor în Economia UE - Pagina 29
Locul IMM-urilor în Economia UE - Pagina 30
Locul IMM-urilor în Economia UE - Pagina 31
Locul IMM-urilor în Economia UE - Pagina 32
Locul IMM-urilor în Economia UE - Pagina 33
Locul IMM-urilor în Economia UE - Pagina 34
Locul IMM-urilor în Economia UE - Pagina 35
Locul IMM-urilor în Economia UE - Pagina 36
Locul IMM-urilor în Economia UE - Pagina 37
Locul IMM-urilor în Economia UE - Pagina 38
Locul IMM-urilor în Economia UE - Pagina 39
Locul IMM-urilor în Economia UE - Pagina 40
Locul IMM-urilor în Economia UE - Pagina 41
Locul IMM-urilor în Economia UE - Pagina 42
Locul IMM-urilor în Economia UE - Pagina 43
Locul IMM-urilor în Economia UE - Pagina 44
Locul IMM-urilor în Economia UE - Pagina 45
Locul IMM-urilor în Economia UE - Pagina 46
Locul IMM-urilor în Economia UE - Pagina 47
Locul IMM-urilor în Economia UE - Pagina 48
Locul IMM-urilor în Economia UE - Pagina 49
Locul IMM-urilor în Economia UE - Pagina 50
Locul IMM-urilor în Economia UE - Pagina 51
Locul IMM-urilor în Economia UE - Pagina 52
Locul IMM-urilor în Economia UE - Pagina 53
Locul IMM-urilor în Economia UE - Pagina 54
Locul IMM-urilor în Economia UE - Pagina 55
Locul IMM-urilor în Economia UE - Pagina 56
Locul IMM-urilor în Economia UE - Pagina 57
Locul IMM-urilor în Economia UE - Pagina 58
Locul IMM-urilor în Economia UE - Pagina 59
Locul IMM-urilor în Economia UE - Pagina 60
Locul IMM-urilor în Economia UE - Pagina 61
Locul IMM-urilor în Economia UE - Pagina 62
Locul IMM-urilor în Economia UE - Pagina 63
Locul IMM-urilor în Economia UE - Pagina 64
Locul IMM-urilor în Economia UE - Pagina 65
Locul IMM-urilor în Economia UE - Pagina 66
Locul IMM-urilor în Economia UE - Pagina 67
Locul IMM-urilor în Economia UE - Pagina 68
Locul IMM-urilor în Economia UE - Pagina 69
Locul IMM-urilor în Economia UE - Pagina 70
Locul IMM-urilor în Economia UE - Pagina 71
Locul IMM-urilor în Economia UE - Pagina 72
Locul IMM-urilor în Economia UE - Pagina 73
Locul IMM-urilor în Economia UE - Pagina 74
Locul IMM-urilor în Economia UE - Pagina 75
Locul IMM-urilor în Economia UE - Pagina 76
Locul IMM-urilor în Economia UE - Pagina 77

Conținut arhivă zip

  • Locul IMM-urilor in Economia UE.doc

Alții au mai descărcat și

Calitatea Mărfurilor Alimentare

I Obiectul de studiu al merceologiei Merceologia este o disciplina cu caracter economic al carei obiect îl constituie studierea proprietatilor...

Analiza celor patru procese de integrare a pieței bunurilor

A: Politica comerciala comuna Aceasta este denumirea generica pentru ansamblul de masuri, instrumente, politici aplicate în domeniul comercial...

Te-ar putea interesa și

Analiza surselor de finanțare a investițiilor în economia de piață

INTRODUCERE Transformarile economice din anii '90 au dat nastere unei dezvoltari foarte rapide a antreprenoriatului în cadrul societatii, care a...

Antreprenoriatul și Mediul Corporatist

INTRODUCERE Tema lucrării de licenţă pentru care am optat se intitulează „Antreprenoriatul şi întreprinderile mici şi mijlocii”, iar ca studiu de...

Managementul IMM

Capitolul 1 - Locul şi rolul IMM-urilor în economie 1.1.Considerente generale privind întreprinderile mici şi mijlocii Aşa cum ne demonstrează...

Motivații în Înființarea unei Mici Afaceri

Introducere În întrega lume, o importanta din ce în ce mai mare o reprezinta noile programe legate de afaceri ceea ce presupune a organiza si a...

Perspectivele Sectorului IMM din România în Contextul Integrării în Uniunea Europeană

Capitolul 1 INTRODUCERE De-a lungul ultimilor ani, studiile şi publicaţiile privind întreprinderile mici şi mijlocii în economiile occidentale...

Fundamentarea Deciziei de Creditare Bancară

Capitolul 1. Evidenţierea rolului social şi economic al întreprinderilor mici şi mijlocii Pentru definirea sectorului întreprinderilor mici și...

Managementul financiar al proiectelor finanțate prin fonduri structurale pentru IMM-uri

Capitolul 1 Locul şi rolul IMM-urilor în economie 1.1 Considerente generale privind întreprinderile mici şi mijlocii Aşa cum ne demonstrează...

IMM-urile în Perioada Crizei Economice

1.Rezumat Economia UE a depasit perioada de declin si treptat incepe sa-si revina. Anul 2010 a marcat cresteri economice, tara cu cele mai mari...

Ai nevoie de altceva?