Managementul financiar al proiectelor finanțate prin fonduri structurale pentru IMM-uri

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Comerț
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 31 în total
Cuvinte : 10013
Mărime: 160.21KB (arhivat)
Cost: 8 puncte

Extras din document

Capitolul 1

Locul şi rolul IMM-urilor în economie

1.1 Considerente generale privind întreprinderile mici şi mijlocii

Aşa cum ne demonstrează realitatea economică (indiferent dacă abordarea problemei se face la nivel naţional, european sau mondial), existenţa întreprinderilor mici şi mijlocii este vitală pentru o dezvoltare economică armonioasă şi capătă în prezent dimensiuni din ce în ce mai importante atât în plan social, cât şi politic. Această stare de fapt explică existenţa unei preocupări continue pentru acest sector şi implicit a multiplelor încercări de a defini, de a clasifica şi de a stabili principalele caracteristici ale IMM-urilor. Se pot distinge totuşi o serie de trăsături comune ale definiţiilor date întreprinderilor mici şi mijlocii, cele mai importante fiind:

- Nu cuprind sectorul primar;

- Mărimea întreprinderii se evaluează atât prin indicatori fizici cât şi valorici. Ca indicator fizic se utilizează numărul de angajaţi, iar ca indicatori valorici s-au consacrat cifra de afaceri şi valoarea activului net, pentru a reflecta atât o măsură a potenţialului (activului net) cât şi o măsură a volumului de activitate (cifra de afaceri);

- Se bazează pe utilizarea unui set de indicatori care, de regulă, se aplică identic în cazul tuturor (sau majorităţii) domeniilor analizate de pe o anumită piaţă;

- Includ o condiţie de independenţă a întreprinderii, pentru a elimina riscul clasificării ca întreprinderi mici a unor subsidiare de mari întreprinderi.

Totuşi, trebuie ţinut cont de faptul că întreprinderile mici şi mijlocii reprezintă o realitate extrem de eterogenă, astfel încât găsirea unui numitor comun în definirea acestora nu este deloc uşoară. În acest context, se impune luarea în considerare a unor aspecte, dintre care cele mai importante se referă la faptul că :

-Definiţia nu operează o distincţie clară a aşa-numitelor activităţi de „auto-ocupare”, caracterizate prin faptul că patronul este şi singurul angajat (se face referire la societatea cu răspundere limitată cu unic asociat, firma „de familie” organizată ca societate de persoane - în nume colectiv -, cooperativa meşteşugărească sau de consum etc.). Deşi cel mai adesea nu corespund pe deplin cerinţelor de organizare ale unei întreprinderi moderne, (motiv pentru care se consideră că aparţin economiei informale) aceste forme de activitate economică constituie o sursă importantă de ocupare, în special în zonele rurale sau în cele mai puţin dezvoltate.

-Există o tendinţă a celor mai mulţi autori de a distinge în rândul întreprinderilor de talie mică, o clasă specială de întreprinderi meşteşugăreşti sau artizanale. Tendinţă are la bază ponderea ridicată a acestora (circa 25% în totalul populaţiei ocupate şi circa 16% din cifra de afaceri în cadrul Uniunii Europene) şi faptul că acestea constituie de cele mai multe ori pepiniera pentru noii întreprinzători şi pentru noile întreprinderi industriale, comerciale şi de servicii.

-Nu se face o distincţie corespunzătoare a întreprinderilor nou înfiinţate (start-up). Acestea constituie o clasă aparte de întreprinderi, al căror comportament şi destin depind de profilul creatorului lor şi de montajul tehnico-economic specific al înfiinţării – motiv pentru care unele cresc rapid, dar multe dintre ele eşuează în prima perioadă a existenţei.

-Nu se face o distincţie corespunzătoare între întreprinderile inovatoare şi cele tradiţionale, deşi comportamentul şi perspectivele lor sunt foarte diferite

Se poate considera însă că în momentul de faţă numitorul comun de la care mulţi autori pleacă în fundamentarea propriei opinii despre sectorul IMM-urilor se află în strânsă legătură cu legislaţia în vigoare. De asemenea, se remarcă o tendinţă de adoptare a unei definiţii comune de către grupuri de ţări, în contextul actualelor procese de integrare regională. În cazul României, ţară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană, trebuie avută în vedere nu numai legislaţia românească, ci şi cea europeană. Dacă în urmă cu câţiva ani se putea spune că întreprinderile mici şi mijlocii operează în special la nivel naţional, în prezent, acestea şi-au extins aria de acţiune (o contribuţie însemnată în acest sens având-o dezvoltarea comerţului electronic) Astfel, IMM-urile sunt afectate din ce în ce mai mult de legislaţia europeană privind taxele şi impozitele, concurenţa, formalităţile vamale ş.a., context în care devine iminentă dorinţa de armonizare a legislaţiei româneşti cu reglementările aflate în vigoare în Uniunea Europeană.

Din data de 1 ianuarie 2005, a intrat în vigoare o nouă definiţie a IMM-urilor la nivel european, definiţie ce a fost aplicată pentru toate măsurile Uniunii Europene de sprijinire a IMM-urilor (inclusiv Programele Cadru de Cercetare). În acest context, Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii din România (ANIMMC) a iniţiat un proiect care s-a materializat în O.G. 27/2006 pentru modificarea şi completarea Legii 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii . Cele mai importante trei aspecte care au fost modificate structural se referă la: criteriile de încadrare a întreprinderilor în categoria IMM (îndeosebi din punct de vedere al criteriilor patrimoniale), nuanţarea definirii IMM-urilor din perspectiva relaţiilor stabilite cu alţi agenţi economici şi a structurii acţionariatului şi la modul de calcul al indicatorului „număr mediu anual de salariaţi”. ANIMMC a arătat că introducerea noilor praguri referitoare la cifra de afaceri (majorat de la 8 la 50 de milioane euro) şi la activele totale (majorat de la 8 la 43 milioane euro) sunt definitorii în dimensionarea schemelor de ajutor de stat, care vor fi proiectate în anul 2006, pe diverse paliere de intervenţie şi categorii de IMM. În plus, aceste prevederi permit IMM-urilor româneşti să aibă acces la fondurile structurale. Ridicarea plafonului maxim în ceea ce priveşte activele totale atrage după sine şi creşterea sectorului românesc de întreprinderi mici şi mijlocii. Nuanţarea definirii dată IMM-urilor se referă la preluarea din terminologia legislaţiei europene a trei concepte: acela de întreprinderi autonome, întreprinderi partenere şi întreprinderi legate.

Preview document

Managementul financiar al proiectelor finanțate prin fonduri structurale pentru IMM-uri - Pagina 1
Managementul financiar al proiectelor finanțate prin fonduri structurale pentru IMM-uri - Pagina 2
Managementul financiar al proiectelor finanțate prin fonduri structurale pentru IMM-uri - Pagina 3
Managementul financiar al proiectelor finanțate prin fonduri structurale pentru IMM-uri - Pagina 4
Managementul financiar al proiectelor finanțate prin fonduri structurale pentru IMM-uri - Pagina 5
Managementul financiar al proiectelor finanțate prin fonduri structurale pentru IMM-uri - Pagina 6
Managementul financiar al proiectelor finanțate prin fonduri structurale pentru IMM-uri - Pagina 7
Managementul financiar al proiectelor finanțate prin fonduri structurale pentru IMM-uri - Pagina 8
Managementul financiar al proiectelor finanțate prin fonduri structurale pentru IMM-uri - Pagina 9
Managementul financiar al proiectelor finanțate prin fonduri structurale pentru IMM-uri - Pagina 10
Managementul financiar al proiectelor finanțate prin fonduri structurale pentru IMM-uri - Pagina 11
Managementul financiar al proiectelor finanțate prin fonduri structurale pentru IMM-uri - Pagina 12
Managementul financiar al proiectelor finanțate prin fonduri structurale pentru IMM-uri - Pagina 13
Managementul financiar al proiectelor finanțate prin fonduri structurale pentru IMM-uri - Pagina 14
Managementul financiar al proiectelor finanțate prin fonduri structurale pentru IMM-uri - Pagina 15
Managementul financiar al proiectelor finanțate prin fonduri structurale pentru IMM-uri - Pagina 16
Managementul financiar al proiectelor finanțate prin fonduri structurale pentru IMM-uri - Pagina 17
Managementul financiar al proiectelor finanțate prin fonduri structurale pentru IMM-uri - Pagina 18
Managementul financiar al proiectelor finanțate prin fonduri structurale pentru IMM-uri - Pagina 19
Managementul financiar al proiectelor finanțate prin fonduri structurale pentru IMM-uri - Pagina 20
Managementul financiar al proiectelor finanțate prin fonduri structurale pentru IMM-uri - Pagina 21
Managementul financiar al proiectelor finanțate prin fonduri structurale pentru IMM-uri - Pagina 22
Managementul financiar al proiectelor finanțate prin fonduri structurale pentru IMM-uri - Pagina 23
Managementul financiar al proiectelor finanțate prin fonduri structurale pentru IMM-uri - Pagina 24
Managementul financiar al proiectelor finanțate prin fonduri structurale pentru IMM-uri - Pagina 25
Managementul financiar al proiectelor finanțate prin fonduri structurale pentru IMM-uri - Pagina 26
Managementul financiar al proiectelor finanțate prin fonduri structurale pentru IMM-uri - Pagina 27
Managementul financiar al proiectelor finanțate prin fonduri structurale pentru IMM-uri - Pagina 28
Managementul financiar al proiectelor finanțate prin fonduri structurale pentru IMM-uri - Pagina 29
Managementul financiar al proiectelor finanțate prin fonduri structurale pentru IMM-uri - Pagina 30
Managementul financiar al proiectelor finanțate prin fonduri structurale pentru IMM-uri - Pagina 31

Conținut arhivă zip

  • Managementul Financiar al Proiectelor Finantate prin Fonduri Structurale pentru IMM-uri.docx

Alții au mai descărcat și

Calitatea Mărfurilor Alimentare

I Obiectul de studiu al merceologiei Merceologia este o disciplina cu caracter economic al carei obiect îl constituie studierea proprietatilor...

Analiza celor patru procese de integrare a pieței bunurilor

A: Politica comerciala comuna Aceasta este denumirea generica pentru ansamblul de masuri, instrumente, politici aplicate în domeniul comercial...

Te-ar putea interesa și

Fondurile Structurale

SECŢIUNEA I CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND FONDURILE STRUCTURALE 1. EVOLUŢIA FONDURILOR STRUCTURALE 1.1. Definiţia fondurilor structurale...

Abordarea imm-urilor în Uniunea Europeană

INTRODUCERE În structura economică a unei ţări, existenţa firmelor mici şi mijlocii este absolut indispensabilă, se ştie că ele au jucat...

Fonduri Structurale

INTRODUCERE Lucrarea abordează o temă de mare actualitate în contextul aderării României la U.E. în anul 2007, întrucât politica naţională de...

Managementul strategic al colectivităților locale

1.Caracterizare generala 1.1.Capitalul natural A.Date geografice Asezare geografica Municipiul Barlad, situat in zona central-estica a...

Fondul social european și sprijinirea eficienței administrației publice

1.1 Prezentarea surselor de finanţare ale fondurilor structurale Fondurile Structurale sunt instrumente financiare prin care Uniunea Europeană...

Participarea României la Fondurile și Programele Comunitare Înainte și După Aderare

România Pentru recuperarea anilor pierduţi într-un sistem care a gândit altfel economia, libertatea şi dezvoltarea şi pentru afirmarea în Uniunea...

Politicile Durabile de Mediu ale Petrom

CAPITOLUL 1 Principiile dezvoltarii durabile. Identificarea aspectelor determinante pentru zona transfrontaliera Dolj-Vidin Ce se intelege prin...

Mecanismul obținerii de finanțări din fonduri structurale europene pentru sprijin

INTRODUCERE Lucrarea abordează o temă de mare actualitate în contextul aderării României la U.E., întrucât politica naţională de dezvoltare a...

Ai nevoie de altceva?