Manoperele Frauduloase comise asupra Marfurilor Alimentare

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Manoperele Frauduloase comise asupra Marfurilor Alimentare.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 20 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Comert

Extras din document

INTRODUCERE

Prezenta lucrare înglobează probleme ale manoperelor frauduloase comise asupra mărfurilor alimentare, particularizând apoi în cadrul produselor apicole, mai exact mierea de albine.

Printre obiectivele cele mai dezbătute ale merceologiei se situează şi identificarea modalităţilor de falsificare şi alterare cauzate de prepararea, conservarea şi păstrarea necorespunzătoare a mărfurilor.

Consider acest subiect, al manoperelor frauduloase, ca fiind necesar, în particular pentru consumator, el fiind cel mai mult afectat de aceste probleme. În condiţiile prezentei epoci, în care rapiditatea transformărilor duce la procese din ce în ce mai productive şi evoluţia tehnologiei face posibilă crearea continuă de noi produse, corespunzătoare cerinţelor şi evoluţiei pieţei actuale, practicile de falsificare a mărfurilor, începând cu mărfurile alimentare, declaraţiile false privind caracteristicile acestora sau condiţiile de livrare, fraudele produse în comercializarea mărfurilor cresc cu mult riscurile la care este supusă sănătatea consumatorului.

Aceste manopere n-au scăzut din intensitate pe măsura dezvoltării societăţii omeneşti, ci dimpotrivă, la nivelul unor agenţi economici mici şi chiar mijlocii au căpătat amploare, prin practici subtile şi sofisticate.

Marfa este un bun economic care serveşte producţiei sau satisfacerii nevoilor oamenilor, destinat vanzării-cumpărării, prin tranzacţii de piaţă.

Prin noţiunea de „mărfuri alimentare” (sau pe scurt „aliment”) se înţeleg toate substanţele, sau produsele prelucrate, parţial prelucrate, sau neprelucrate destinate a fie ingerate de oameni. Această noţiune include şi băuturile, gumele de mestecat şi toate substanţele, inclusiv apa, aflate intenţionat în produsele alimentare în cursul preparării, fabricării sau altor tratamente.

Anomaliile voluntare ale mărfurilor, cunoscute sub denumirea de fraude, se referă la acţiunea voită şi precisă de obţinere a unui profit comercial ilicit. Fraudele sunt rezultatul unei erori provocate. În limbajul curent, frauda, conform Dicţionarului Explicativ Român, are înţelesul de înşelăciune, act de rea-credinţă săvârşit de cineva, de obicei pentru a realiza un profit material de pe urma drepturilor altuia; complex de acte neoneste aplicate în raporturile comerciale.

Falsificarea este operaţia de obţinere a unui produs asemănător cu altul, deja existent în comerţ, operaţie efectuată în scop de înşelăciune şi de obţinere a unor venituri ilicite. Particularizând la mărfuri alimentare, falsificarea este o operaţiune frauduloasă care constă în modificarea raportului ponderal între componentele unui produs, fără a efectua vreo aditivare cu alte substanţe.

Substituirea constă în modificarea compoziţiei unui aliment, înlocuind parţial o substanţă sau mai multe cu altele, de calitate şi valoare inferioară.

Falsificare sau substituire în domeniul calităţii constituie orice înşelăciune sau tentativă de înşelăciune privind natura, caracteristicile calitative, compoziţia, conţinutul în substanţe utile, înlocuirea în componenta produsului a unor substanţe cu altele vătămătoare sănătăţii, precum şi folosirea de denumiri, descrieri sau alte declaraţii false privind originea, cantitatea sau identitatea mărfurilor sau serviciilor, care contribuie la stabilirea valorii produsului.

Frauda sanitară constă în nocivizarea produselor prin falsificare, contrafacere sau prin substituire.

Contrafacerea se constată când produsul introdus în comerţ are compoziţia şi indicii de calitate diferiţi de cele normale sau declarate.

I.2. Tipuri de manopere frauduloase

Fraudele, substituirile şi falsificările mărfurilor se înscriu în categoria mărfurilor frauduloase, a căror amploare a crescut pe măsura dezvoltării societăţii omeneşti.

Nu există o clasificare universal valabilă a categoriilor de fraude, dar cea mai cunoscută împarte fraudele în patru categorii:

Înşelăciuni

Falsificări

Contrafaceri

Fraude care se perpetuează la nivelul prezentării

Înşelăciunea este dată de diferenţa dintre ceea ce se achiziţionează şi ceea ce reprezintă bunul achiziţionat în realitate. Sunt recunoscute mai multe tipuri de înşelăciune:

Înşelăciune asupra naturii sau identităţii mărfii, atunci când obiectul contractării îl face un produs veritabil iar în locul lui este vândută o imitaţie (de exemplu, în cazul bijuteriilor, în loc de aur poţi cumpăra alamă);

Înşelăciune privind calitatea, atunci când producătorul sau comerciantul nu livrează beneficiarului calitatea prescrisă şi definită în contract, aşteptată de către consumator;

Înşelăciune privind compoziţia şi conţinutul în componenţi utili (de exemplu, consumatorul achiziţionează o ţesătură din lână pură, dar constată că aceasta conţine şi alte fibre);

Înşelăciune privind specia sau originea;

Înşelăciune privind cantitatea, atunci când lotul de mărfuri livrat prezintă deficienţe în greutate, în volum, în dimensiuni.

Situaţia se poate agrava şi mai mult atunci când, de exemplu, o înşelăciune privind greutatea este amplificată de un instrument de cântărire fraudat, sau atunci când examenele şi analizele de laborator sunt falsificate, rezultatele obţinute fiind manipulate sau se lucrează cu aparatură neadecvată care modifică rezultatele într-o manieră greu vizibilă.

Vorbim de falsificare atunci când originea şi procesul specific de prelucrare a

produsului nu corespund cerinţelor referitoare la utilizare, stabilite iniţial. Vânzarea unei mărfi în locul alteia de calitate mai ridicată constituie o falsificare.

În timp ce înşelăciunea apare în momentul schimbului, falsificarea se produce în momentul producţiei.

Falsificările mărfurilor constă în variaţia compoziţiei acestora, în special prin îmbogăţirea produsului în componentul cel mai puţin valoros şi sărăcirea acestuia în componentul cel mai important. Aceasta se realizează cu scopul de a masca anumite defecte, de a modifica compoziţia, sau de a conferi acestora proprietăţi pe care nu le justifică prin compoziţia lor.

Fisiere in arhiva (1):

  • Manoperele Frauduloase comise asupra Marfurilor Alimentare.doc