Organizare interioară - Carrefour Orhideea

I. INTRODUCERE

Punctul de vânzare se poate defini ca fiind locul de vânzare permanent în care patrunde clientul si unde el îsi efectueaza cumparaturile. Acesta poate fi un centru de decizie autonom (comerciant independent), sau numai una din entitatile spatiale aflate în posesia unei firme comerciale, care poate sa exploateze diferite forme de organizare a activitatii de comert: magazin, magazin-depozit, depozit.

Magazinul este un sistem constructiv, proiectat a etala, a depozita si a vinde marfuri consumatorilor finali, respectiv clientelei sale. O asemenea definitie sugereaza necesitatea existentei unui plan general al magazinului, în care elementele sale definitorii sa ofere în mod distinctiv de organizare si functionare.

Un magazin trebuie sa prezinte o imagine proprie care sa-l individualizeze fata de concurentii sai. Imaginea magazinului poate fi definita ca perceptia consumatorilor asupra magazinului si atributelor sale, puse în valoare de un pachet de caracteristici: amplasarea magazinului, marimea si structura asortimentului de marfuri, ambianta si organizarea interioara, mijloace promotionale, amenajarea de ansamblu.

Aceste caracteristici sunt percepute sinergetic de catre clienti, ca fiind acele elemente care definesc personalitatea magazinului. Întrebati cum apreciaza personalitatea magazinului, consumatorii vor raspunde folosind termeni ca: cinstit, corect, demn de încredere, captivant, foarte interesant, etc. tot astfel descriind si facilitatile fizice oferite: curatenie, usor de gasit, loc de parcare, etc.

O lista de atribute nu pot fi exhaustiva. Fiecare magazin, în functie de politica sa comerciala, de particularitatile zonei de atractie, poate avea si alte atribute.

Se apreciaza ca reusita comerciala a unui magazin depinde de:

a) amplasamentul sau;

b) alegerea sortimentului de marfuri si servicii oferite spre vânzare;

c) ambianta si organizare (amenajarea) interioara.

Magazinul este un "vanzator" de prim ordin, fie ca este organizat in forma de vanzare cu autoservire, fie in forma clasica unde progresele inregistrate in prezentarea marfurilor, la vederea clientului, ca si aspectul agreabil si modern al acestuia preiau unele atribute din munca vanzatorului.

Frecventand un magazin, consumatorul "economiseste" timp, efort, nefiind nevoie sa se adreseze fiecarui producator pentru a-si acoperi cerintele de consum care pot fi destul de largi ( hrana, imbracaminte, igiena personali, dotare si intretinere a locuintei etc.).

Deci, magazinul produce servicii si ofera consumatorului mijlocul de a le obtine prin actul de vanzare.

Organizarea interioara a unui magazin reprezinta, modul sau de prezentare, exprimarea sa in cadrul dialogului cu clientela. De aceea, atat in proiectarea noilor magazine, cat si in remodelarea celor existente, se urmareste, crearea unei ambiante care sa promoveze in cel mai inalt grad vanzarile si realizarea unei legaturi optime intre componentele sistemului format in ansamblul suprafetei de vanzare.

1. Forma si marimea salii de vanzare

Suprafata unui magazin se poate diviza in functie de marimea si profilul sau, vechimea cladirilor in care acestea isi desfasoara activitatea, modul de realizare a constructiei (cu unul sau mai multe niveluri), astfel:

a) sala de vanzare, in cadrul careia are loc procesul de vanzare a marfurilor;

b) depozitul de marfuri, destinat pastrarii marfurilor si continuitatii procesului de vanzare;

c) spatial tehnic (vestiare, grupuri sanitare, instalatii tehnice, birouri).

O importanta deosebita pentru organizarea magazinului o are, printre altele, forma si marimea salii de vanzare.

Marimea, forma si modul in care este repartizat spatiul intr-un magazin indica modul in care sunt asigurate functiile magazinului si eventualele disfunctionalitati in acest sens.

Experienta demonstreaza ca exista o mare diversitate de forme ale salii de vanzare. Sunt preferate formele patrate si dreptunghiulare (cat mai apropiate de forma patrata) datorita conditiilor optime de vizibilitate si de orientare a cumparatorilor in sala de vanzare, de amplasarea mobilierului si utilajelor, de stabilirea celor mai rationale fluxuri ale marfurilor, personalului si cumparatorilor.

Analizarea principalelor variante de configurare ale salii de vanzare releva faptul ca formele rectangulare ale suprafetei comerciale permit o mai mare flexibilitate in sistemul de amenajare, permitand redimensionarea raioanelor, in functie de sezonaliatatea si oscilatiile vanzarilor.

Spre deosebire de formele apropiate patratului, formele mai putin obisnuite indeosebi cele alungite sunt mai dificil si mai putin eficient de expoatat, recomandandu-se o proportie a laturilor de maxim 1/3.