Politicile Comerciale ale Braziliei

Domeniu: Comerț

Conține 1 fișier: doc

Pagini : 49 în total

Cuvinte : 13562

Mărime: 1.49MB (arhivat)

Publicat de: Adonis-Camil Apostol

Puncte necesare: 10

Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Conf.Dr. Dobre Claudia,asistent: Gheorghiu Gabriela

Universitatea “OVIDIUS” CONSTANTA FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE Specializarea Afaceri Internationale

Descarcă acum

Cuprins Extras Bibliografie Preview

Cuprins

Capitolul 1. Politicile comerciale ale Braziliei 4
1.1. Introducere 4
Capitolul 2. Instrumente de politici comerciale de natura tarifara 7
2.1. Taxele vamale 7
2.1.1. Taxele de import 7
2.1.2. Taxele de export 8
2.1.3. Taxele preferentiale 9
2.2. Teritoriul vamal 10
2.2.1. Zonele de liber schimb si zona libera 10
2.2.2. Antrepozitele vamale 12
Capitolul 3. Instrumente de politici comerciale de natura netarifara 13
3.1. Barierele netarifare care implica o limitare cantitativa directa a importurilor 14
3.1.1. Interdictiile la import 14
3.1.2.Licentele de import 14
3.1.3.Contingente la import 17
3.1.3.1.Taxele anti-dumping 17
3.1.3.2. Taxele compensatorii 19
3.1.3.3. Taxele de salvgardare 19
3.1.4. Limitarile voluntare la export 20
3.1.5. Restrictii cantitative si alte restrictii 21
3.2. Barierele netarifare care implica o limitare indirecta a importului prin mecanismul preturilor 22
3.2.1. Regimul preturilor 22
3.2.2. Tva-ul 22
3.2.3Accizele 23
3.3. Barierele netarifare care decurg din formalitati vamale si administrative privind importurile 24
3.3.1. Evaluarea marfurilor in vama 24
3.3.2. Documente si formalitati suplimentare
cerute la import si export 25
3.4. Barierele netarifare care deriva din participarea statului la activitati comerciale 26
3.4.1. Achizitiile publice 26
3.4.2. Intreprinderile de stat, privatizarea şi comerţul de stat 28
3.5.Barierele netarifare care decurg din standardele aplicarii la produse importate si produse indigene 29
3.5.1. Norme sanitare si fitosanitare 29
3.5.2. Norme de ambalare, marcare si etichetare 31
Capitolul 4. Politica comerciala promotionala si de stimulare a exportului de marfuri 32
4.1. Promovarea exporturilor si asistenta de markenting 32
4.2. Sustinerea exporturilor si masuri tarifare corespunzatoare 33
4.2.1. Subventiile directe la export 33
4.2.2. Regimul drawback(de rambursare) 34
4.3. Finantarea, asigurarea si garantarea exporturilor prin credite 35
4.3.1. Programe de finantare 35
4.3.2. Asigurarea si garantarea exporturilor 38
4.3.3. Facilitati fiscale si alte asistente guvernamentale 39
Capitolul 5. Bibliografie 42
Capitolul 6. Anexe 43

Extras din proiect

Capitolul 1. Politicile comerciale ale Braziliei.

1.1. Introducere

Fiind cea mai mare si una dintre cele mai influente tari in America Latina, Brazilia a devenit în ultimii ani ca o voce de conducere pentru ţările în curs de dezvoltare, in special in stabilirea de agende comerciale regionale si multilaterale. Brazilia a condus la crearea Pietei Comune de Sud (Mercado Comun do Sul-Mercosul), este co-presedinte alaturi de SUA la Zona de liber schimb a negocierilor dintre Americi, a fost membru fondator al coalitiei Group of 20 (G-20) care reprezinta interesele tarilor in dezvoltare in Runda Doha de dezvoltare a negocierilor Organizatiei Mondiale a Comertului, si se intalneste bilateral in sesiuni de lucru cu SUA pe probleme comerciale, pe de o parte datorita influentei sale in toate aceste grupuri. Brazilia este a 15-a cea mai mare piata exportatoare din SUA, dar al doilea cel mai departat de Mexic ca partener de top al SUA in America Latina. Pentru economiile de marimea lor, Brazilia si SUA practica destul de putin comertul reciproc. Comertul si investitiile intre cele 2 sunt in crestere totusi, si potentialul pentru relatii economice mai adanci a fost o tema proeminenta in cele 2 intalniri pe care presedintii George W. Bush si Luiz Inacio Lula da Silva le-au avut. Pe parcursul vizitei lui Bush in Brazilia in noiembrie 2005.

Brazilia a continuat sa ia masuri progresive pentru a simplifica si moderniza procedurile sale de vamuire. Tariful mediu MFN aplicat era 11,5% in 2008, in crestere de la 10,4% in 2004; tariful mediu pe produsele agricole era 10,1% si pe produsele non-agricole de 11,6%. Toate taxele sunt ad-valorem. In plus fata de tarife, importurile sunt supuse la patru impozite non-cumulative pe piaţa internă; aplicarea a 2 dintre ele a fost extinsa pe importurile din 2004. Brazilia continua sa fie un utilizator activ al masurilor de anti-dumping. In octombrie 2008 avea 63 de masuri anti-dumping in vigoare care afectau exporturile a 23 parteneri comerciali; durata medie a unei masuri anti-dumping este de aproximativ 6 ani si jumatate. Brazilia interzice importurile la aproape toate bunurile de consum utilizate. De la ultima reexaminare a Braziliei, s-au facut doar cateva schimbari in cadrul legal si institutional care guverneaza reglementarile tehnice si masurile sanitare si fitosanitare; printre altele, au fost introduse liniile directoare pentru adoptarea de reglementari tehnice, si noi reguli au fost emise pentru organismele modificate genetic. Brazilia pune în aplicare o serie de scheme de încurajare a exporturilor, inclusiv exportul de finanţare, de asigurari si programe de garantie. Una din principalele scheme, Export Financing Programme (PROEX), a fost contestat în cadrul OMC şi modificat în timpul perioadei supuse examinării. Brazilia furnizeaza alte facilitati si asistenta guvernamentala producatorilor national atat la nivel federal cat si la nivel de stat. Taxele de export sunt percepute la trabucuri, piei etc

Brazilia a continuat sa isi consolideze sistemul sau de politica competitionala, si modificari ale legislatiei sunt luate in considerare. Guvernul de achiziţii publice se bazează pe criteriul cel mai bun pret, cu preferinţele acordate furnizorilor interni în caz de egalitate; o marjă de preferinţă de până la 10% pentru întreprinderile micro şi mici a fost introdusa în 2006. Legislatia Braziliei acopera toate aspectele majore mentionate in acordul TRIPS. In 2007, Brazilia a adoptat o noua legislatie privind modelele de circuite integrate.