Recenzie - Teoria pieței libere - Adam Shotter

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Comerț
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 10 în total
Cuvinte : 2722
Mărime: 20.61KB (arhivat)
Publicat de: Nicu Apetrei
Puncte necesare: 7
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Ivanescu Mircea
Academia de Studii Economice Facultatea de Comert

Cuprins

  1. I. DE CE SUNT PIETELE LIBERE ASA DE BUNE? 3-4
  2. II.IPOTEZELE PIETEI LIBERE:CATEVA FAPTE EXPERIMENTALE
  3. 1.DILEMA ECHITATE-EFICIENTA:ACTIUNEA AFIRMATIVA SI LEGILE 4-5 OPORTUNITATII EGALE
  4. 2. REZULTATE DE TURNEU 6
  5. 3. CALATORIA GRATUITA 6
  6. 4. RATIONALITATE: ONESTITATE SI INCOMPETENTA PE PIETE CU INFORMATIE ASIMETRICA 6-7
  7. 5. INSTRUCTIUNILE LUI PITCHIK SI SCHOTTER 7
  8. III.DE ESTE SISTEMUL DE PIATA LIBERA AMERICAN ASA DE STABIL? 7
  9. 1. NATURA UMANA SI SISTEMELE SOCIO-ECONOMICE 8
  10. 2.CULTURA UMANA SI SISTEMELE SOCIO-ECONOMICE 8
  11. 3.CORECTITUDINEA ECONOMICA 8-9
  12. 4. PRODUCTIVITATEA SI SISTEME ECONOMICE 9
  13. BIBLIOGRAFIE 10

Extras din proiect

I.DE CE SUNT PIETELE LIBERE ASA DE BUNE?

Una dintre caracteristicile critice ale argumentului pietei libere este ipoteza sa conform careia piata, prin ea însasi, va genera rezultate sociale dezirabile.

Piata concurentiala este un mecanism extrem de eficient de prelucrare a informatiei care permite in mod individual ca informatia locala cunoscuta doar specialistilor sa fie schimbata la un cost minimal cu scopul de a coordona in mod eficient activitatea sociala.

Pentru a identifica cel mai relevant argument din punct de vedere economic pentru pietele libere, sa consideram o economie cu lucratori având abilitati variate, determinate fie ereditar fie de mediul societal, si cu antreprenori care sunt dispusi sa intre in industriile de la care asteapta sa fie cele mai profitabile. Lucratorii si antreprenorii isi ofera munca si capitalul pe piete si obtin salarii si profituri pentru tipul de munca pe care l-au oferit, prin piata libera, concurând pentru ocupare, iar firmele concurând pentru serviciile lor si pentru investitii.

Întrebarile economice relevante sunt:

1. Ce bunuri vor fi produse?

2. In ce cantitati vor fi produse?

3. Cum va fi alocat timpul de munca al lucratorilor pentru a obtine aceste bunuri variate?

4. Cum vor fi alocate aceste bunuri catre lucratori si antreprenori?

Exista doua modalitati de a raspunde la aceste intrebari. Una dintre ele este de a permite planificatorului sa ia decizii prin decret, pentru a asigura un plan pentru cât de multi pantofi, lumânari, carti etc. ar trebui ca economia sa produca intr-un anumit an, câti lucratori sa fie repartizati pentru a produce lista de produse la tehnologia existenta, si cum vor fi repartizate aceste bunuri dupa ce vor fi produse.

Cealalta cale de a proceda ar fi sa nu se faca nimic. Pur si simplu, de a permite antreprenorilor sa ghiceasca ceea ce vor oamenii, sa produca aceste bunuri, sa le aduca pe piata, iar preturile de ajustare sa acopere cererea actuala. Daca antreprenorii vor decide sa produca un produs pe care nimeni nu-l doreste, sau daca ei vor produce prea multe bunuri, pretul lor va scadea.Ca rezultat, veniturile acestor producatori vor fi scazute si de asemenea satisfactia alegerii productiilor lor va fi redusa si unii se vor reorienta spre bunurile cu un profit anticipat mare. Pâna când ei nu vor proceda astfel economia nu va fi in echilibru.

Exista multe ratiuni care explica de ce sustinatorii pietelor libere prefera sa aiba mai degraba o piata libera decât planificatori centrali care sa aloce bunurile si serviciile. Un motiv major priveste obiectivele planificatorilor. Acesti oameni urmaresc sa produca si sa distribuie bunurile conform preferintelor lor, ideilor lor relative la preferintele populatiei. In fiecare caz, pot fi ridicate obiectii importante. In primul caz, ce argument moral poate cineva sa invoce pentru a justifica ca planificatorii sa se ia pe ei insasi drept criteriu de alocare a bunurilor? La urma urmelor, daca cineva vede societatea ca fiind nimic mai mult decât o agregare a indivizilor, atunci ar trebui ca preferintele indivizilor sa fie reflectate în alocare sociala si nu cele ale planificatorilor. În consecinta, daca urmam aceasta logica, sarcina planificatorilor ar fi doar implementarea preferintelor indivizilor in societate. Orice mecanism care incearca sa puna în evidenta preferintele individuale poate fi manipulat în mod strategic de catre indivizi, odata ce ei isi dau seama ca alocare lor va fi afectata de raspunsul lor. Chiar daca ei isi declara în mod sincer preferintele, nu exista o cale noncontradictorie de a agrega aceste preferinte intr-un set social consistent de preferinte. Ca urmare, efortul ar fi zadarnic. Chiar daca aceste probleme de mai sus ar fi rezolvate, colectarea si prelucrarea acestei informatii ar fi excesiv de scumpa.

Piata libera obtine exact rezultatul opus. În acest caz, preferintele individuale pot fi exprimate prin licitatea resurselor dinspre utilizari mai putin preferate spre utilizari mai preferate. Informatia privind preferintele individuale este relevata si transmisa la costuri minime pe piata libera.

Preview document

Recenzie - Teoria pieței libere - Adam Shotter - Pagina 1
Recenzie - Teoria pieței libere - Adam Shotter - Pagina 2
Recenzie - Teoria pieței libere - Adam Shotter - Pagina 3
Recenzie - Teoria pieței libere - Adam Shotter - Pagina 4
Recenzie - Teoria pieței libere - Adam Shotter - Pagina 5
Recenzie - Teoria pieței libere - Adam Shotter - Pagina 6
Recenzie - Teoria pieței libere - Adam Shotter - Pagina 7
Recenzie - Teoria pieței libere - Adam Shotter - Pagina 8
Recenzie - Teoria pieței libere - Adam Shotter - Pagina 9
Recenzie - Teoria pieței libere - Adam Shotter - Pagina 10

Conținut arhivă zip

  • Recenzie - Teoria Pietei Libere - Adam Shotter.doc

Ai nevoie de altceva?