Relatiile Economice Internationale

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Relatiile Economice Internationale.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 11 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Comert

Extras din document

Relaţiile economice internaţionale reprezintă legăturile dintre economiile naţionale, dintre agenţii economici de pe glob, legături care se formează în virtutea diviziunii mondiale a muncii.

Diviziunea mondială a muncii, specializarea internaţională în producţie, au creat necesitatea stabilirii unor raporturi economice între statele-naţiune, între agenţii economici.

Aceste relaţii se desfăşoară într-un cadru economico-juridic determinat. Existenţa şi dezvoltarea relaţiilor economice internaţionale presupun intervenţia activă a statului, intervenţie care se concretizează în încheierea de acorduri comerciale, de cooperare, în înfiinţarea unor reprezentanţe oficiale peste graniţă etc. Alături de statul-naţiune, marile firme transnaţionale, organizaţiile economice interstatale, joacă un rol din ce în ce mai important în promovarea acestor relaţii.

Una dintre trăsăturile noi ale relaţiilor economice internaţionale postbelice, cu largi implicaţii, o constituie dezvoltarea multilateralismului – ansamblul de raporturi simultane şi coordonate, la scară subregională, regională sau mondială, între statele independente.

Pe plan economic, necesitatea relaţiilor multilaterale este determinată de accentuarea, în proporţii fără precedent, a interdependenţelor între economiile naţionale ca urmare a adâncirii tendinţelor de specializare internaţională, sub influenţa revoluţiei ştiinţificotehnice.

Multilateralizarea relaţiilor economice internaţionale decurge, totodată, din necesitatea rezolvării problemelor globale cu care este confruntată omenirea. Probleme la scară planetară cum sunt cea valutară, a datoriilor externe, alimentară, a mediului ambiant, dar, mai ales, subdezvoltarea, incumbă soluţii globale, a căror transpunere în practică presupune angajarea şi conlucrarea tuturor statelor lumii, coordonarea eforturilor în vederea unei acţiuni eficiente.

Faţă de relaţiile internaţionale bilaterale clasice, multilateralismul oferă, în principiu, noi posibilităţi de conlucrare reciproc avantajoase, introduce mai multă stabilitate în relaţiile interstatale şi, mai ales, reduce considerabil riscul confruntărilor.

Existenţa relaţiilor economice internaţionale face posibilă dezvoltarea fluxurilor economice internaţionale. Prin flux internaţional se înţelege mişcarea unor valori materiale, băneşti sau spirituale, de la o ţară la alta. Fluxurile pot îmbrăca forme diferite: de produse, de servicii (inclusiv cele turistice), de capitaluri, de forţă de muncă, de cunoştinţe tehnico-ştiinţifice etc.

Fluxurile economice internaţionale au o tendinţă de diversificare, ceea ce face ca, din punctul de vedere al conţinutului, să fie eterogene. Fluxul internaţional de produse, de exemplu, poate lua forma exporturilor de maşini şi utilaje, de materii prime, de produse alimentare etc., fiecare prezentând particularităţi în ceea ce priveşte evoluţia cererii şi a ofertei, formarea preţurilor ş.a. Iniţial, în condiţiile formării economiei mondiale, principalul flux internaţional a fost cel de mărfuri sau comerţul mondial. Mai târziu, spre

sfârşitul secolului al XIX-lea, ca urmare a puternicei dezvoltări a factorilor de producţie, într-o serie de ţări se produc transformări radicale; au loc apariţia şi dezvoltarea unui flux nou – investiţiile internaţionale, care devine primordial în raport cu fluxul internaţional de mărfuri. După cel de-al doilea război mondial, în strânsă legătură cu revoluţia ştiinţifico-tehnică, cu implicaţiile acesteia asupra structurii economiilor naţionale, se formează noi fluxuri. Apariţia unui flux nou n-a însemnat dispariţia celor anterioare; între fluxurile economice caracteristice unei anumite perioade există legături. Fluxurile economice internaţionale se află la baza formării diferitelor segmente ale pieţei mondiale.

Piaţa mondială. Piaţa mondială nu este o noţiune geografică, ci una economică. Ea reprezintă ansamblul tranzacţiilor care au loc între agenţii economici de pe întregul glob.

Piaţa mondială este eterogenă, fiind alcătuită din segmente specifice tranzacţiilor cu diferite categorii de bunuri sau servicii. În practică, există o piaţă mondială a petrolului, a mobilei, a autoturismelor, a obiectelor de artă, a asigurărilor etc.

Fisiere in arhiva (1):

  • Relatiile Economice Internationale.doc