Teoria Comerțului Internațional

Proiect
9/10 (1 vot)
Domeniu: Comerț
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 125 în total
Cuvinte : 38395
Mărime: 409.92KB (arhivat)
Cost: 10 puncte

Cuprins

CAP.1 TEORIA CLASICĂ A COMERŢULUI INTERNAŢIONAL 6

1.1 DELIMITAREA OBIECTULUI DE ANALIZĂ AL TEORIEI COMERŢULUI INTERNAŢIONAL 6

1.2 PRECURSORII ŞI FONDATORII TEORIEI COMERŢULUI INTERNAŢIONAL 7

1.3 TEORIA AVANTAJELOR ABSOLUTE – ADAM SMITH 9

1.4 TEORIA COSTURILOR COMPARATIVE 10

1.5 COSTURILE ABSOLUTE COMPARATE 13

1.6 COSTURILE RELATIVE COMPARATE 16

1.7 SEMNIFICAŢIA TEORIEI COSTURILOR RELATIVE ŞI A AVANTAJULUI COMPARATIV 19

1.8 TEORIA VALORILOR INTERNAŢIONALE – J. ST. MILL 20

1.9 IPOTEZELE TEORIEI CLASICE 22

CAP. 2 TEORIA NEOCLASICĂ A COMERŢULUI INTERNAŢIONAL 25

2.1 REFORMULAREA TEORIEI COSTURILOR COMPARATIVE ÎN TERMENII COSTURILOR DE SUBSTITUŢIE 25

2.2 TEORIA DOTĂRII CU FACTORI DE PRODUCŢIE – TEOREMA HECKSHER-OHLIN 33

2.3 DEFINITIVAREA MODELULUI H-O-S 35

2. 4 MODELUL HECKSCHER – OHLIN CU COEFICIENŢI FICŞI 37

2.4.1 Intensitatea şi abundenţa relativă a factorilor de producţie 37

2.4.2 Posibilităţile producţiei 41

2.4.3 Avantajul comparativ şi specializarea naţiunilor 44

2.5 ÎNZESTRAREA CU FACTORI ŞI MECANISMELE CREŞTERII 47

2.5.1 Efectul Rybczinski 47

2.5.2 Preţul bunurilor şi preţul factorilor. Efectul Stolper-Samuelson 50

2.6. PRIVIRE CRITICĂ ASUPRA TEZEI EGALIZĂRII PREŢULUI FACTORILOR DE PRODUCŢIE 54

2.7. SEMNIFICAŢIA TEORIEI DOTĂRII CU FACTORI DE PRODUCŢIE 57

CAP. 3 CĂTRE O NOUĂ TEORIE A COMERŢULUI INTERNAŢIONAL 60

3.1 REPERE ALE NOII TEORII A COMERŢULUI INTERNAŢIONAL - N.T.C.I. 60

3.2 CONTRIBUŢIA „TEORETICIENILOR OFERTEI” LA CRITICA TEORIEI TRADIŢIONALE 61

3.3 CONTESTAREA IPOTEZEI OMOGENITĂŢII FACTORILOR DE PRODUCŢIE 62

3.4 CONTROVERSE ASUPRA IPOTEZEI IDENTITĂŢII FUNCŢIILOR DE PRODUCŢIE 66

3.5 CONCURENŢA IMPERFECTĂ - IPOTEZA DE BAZĂ A N.T.C.I. 67

3.6 ABANDONAREA CARACTERULUI STATIC AL ANALIZEI: EFECTELE CREŞTERII ECONOMICE ASUPRA COMERŢULUI EXTERIOR 68

CAP. 4 RENOVAREA FUNDAMENTELOR SPECIALIZĂRII ŞI SCHIMBURILOR INTERNAŢIONALE 72

4.1 CRITICA TEORIEI CLASICE ŞI NEOCLASICE DIN PERSPECTIVA CERERII 72

4.2 INFLUENŢA OFERTEI DE EXPORT ASUPRA CERERII; EFECTUL DE DEMONSTRARE 73

4.3 ROLUL CERERII ÎN STIMULAREA OFERTEI DE EXPORT 75

4.3.1 Teoria „cererii naţionale reprezentative” (S.B.Linder) 75

4.3.2 Teza „cererii de diferenţiere” (B. Lassudrie-Duchêne) 76

4.3.3 Ciclul de viaţă al produselor şi comerţul internaţional (R. Vernon) 79

4.4 „DEZVOLTAREA DUPĂ ZBORUL GÂŞTELOR SĂLBATICE” (K. AKAMATSU) 80

4.5 SEMNIFICAŢIA ŞI LIMITELE TEORIEI CICLULUI DE VIAŢĂ AL PRODUSULUI 81

CAP. 5 PROPAGAREA INTERNAŢIONALĂ A FLUCTUAŢIILOR 85

5.1. ADAPTAREA MULTIPLICATORULUI KEYNESIST LA CONDIŢIILE ECONOMIEI DESCHISE 85

5.2. SCHIMBĂRILE DE OPTICĂ ADUSE DE MULTIPLICATORUL KEYNESIST 87

AL COMERŢULUI EXTERIOR 87

5.2.1 Ecuaţia de echilibru în economia deschisă 87

5.2.2 Determinarea multiplicatorului comerţului exterior 88

5.2.3 Semnificaţia multiplicatorului keynesist al comerţului exterior 90

5.2.4 Insuficienţe ale analizei keynesiste în termeni monetari 92

5.3 ANALIZA EFECTULUI DE ANTRENARE ÎN TERMENI REALI (FR. PERROUX) 94

5.4 INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE - CREATOARE DE COMERŢ INTERNAŢIONAL 97

CAP. 6 MICHAEL PORTER - TEORIA AVANTAJULUI COMPETITIV 100

6.1 DETERMINANŢII AVANTAJULUI NAŢIONAL 101

6.2 CREAREA, DEZVOLTAREA ŞI SUSŢINEREA AVANTAJULUI NAŢIONAL 104

6.2.1 Interdependenţele interne în cadrul "diamantului naţional" 105

6.2.2 "Cluster -ul" - manifestare şi influenţe în crearea, dezvoltarea şi susţinerea avantajului naţional 107

6.3 MECANISMELE CREĂRII, DEZVOLTĂRII ŞI SUSŢINERII AVANTAJULUI NAŢIONAL 108

6.4 AVANTAJE COMPETITIVE NAŢIONALE ÎN ŢĂRI ÎN CURS DE DEZVOLTARE/ŢĂRI DEZVOLTATE 111

CAP. 7 CONTRIBUŢIA LUI PAUL KRUGMAN LA DEZVOLTAREA TEORIEI COMERŢULUI INTERNAŢIONAL 115

7.1 NOUA TEORIE LIBERALĂ A COMERŢULUI INTERNAŢIONAL 115

7. 2 COMERŢUL INTERNAŢIONAL ŞI TEHNOLOGIA 118

BIBLIOGRAFIE 122

Extras din document

Cap.1 TEORIA CLASICĂ A COMERŢULUI INTERNAŢIONAL

Privind retrospectiv evoluţia teoriei comerţului internaţional, bazele ei se regăsesc în lucrările economiştilor clasici englezi. În Avuţia naţiunilor scrisă de Adam Smith în 1776 şi în Principiile economiei politice şi impunerii fiscale, elaborată de D.Ricardo şi aparută în 1826, se află diseminate primele teoretizări ale aspectelor fundamentale ale specificităţii activităţii de comerţ exterior.

Preluate şi dezvoltate de numeroşi continuatori, ele au dus la conturarea teoriei comerţului internaţional. Împreună cu Finanţele internaţionale, Teoria comerţului internaţional formează corpul teoretic al Economiei internaţionale, recunoscută ca secvenţă distinctă a Teoriei economice generale.

1.1 Delimitarea obiectului de analiză al teoriei comerţului internaţional

Problema fundamentală a teoriei economice generale o constituie alocarea optimă a resurselor. Este vorba, deci, de criteriile de structurare judicioasă a economiei naţionale pe sectoare şi domenii de activitate. Transpusă pentru cazul economiilor naţionale deschise, problema fundamentală a analizei economie o constituie optimizarea structurii specializării internaţionale şi participarea avantajoasă la comerţul internaţional.

În consecinţă, nucleul obiectului de analiză al teoriei comerţului internaţional îl reprezintă fundamentarea criteriilor cu valoare explicativă şi, totodată, normativă pentru participarea ţărilor la diviziunea muncii şi comerţul internaţional.

Privite în aplicabilitatea lor teoretică şi practică, criteriile de structurare a specializării internaţionale şi a comerţului exterior dezvăluie noi probleme care se înscriu în completarea sferei de cuprindere a obiectului de analiză al teoriei comerţului internaţional, şi anume:

-definirea avantajelor pe care le degajă specializarea internaţională şi structurarea exporturilor şi a importurilor după anumite criterii;

-explicarea modului de repartiţie şi însuşire a acestor avantaje de către partenerii de schimb;

-formularea de recomandări de politică comercială care să asigure maximizarea acestor avantaje.

Aceste probleme principale care constituie obiectul teoriei comerţului internaţional au fost sesizate încă de la începuturile analizei teoretice a schimburilor comerciale internaţionale de mercantilişti şi de economiştii clasici.

Aşa cum vom vedea, primele încercări de analiză teoretică a schimburilor internaţionale întreprinse de mercantilişti rămân orientate doar spre avantajele generate de comerţul exterior şi măsurile de politică comercială adecvate pentru însuşirea lor. Ulterior, în opera clasicilor (A. Smith, R. Torrens, D. Ricardo şi J. St. Mill), obiectul teoriei comerţului internaţional se extinde şi se definitivează, cuprinzând cele patru probleme mai sus menţionate.

Dacă răspunsurile oferite de întemeietori vor fi considerate de urmaşi, din anumite puncte de vedere, incomplete, contururile câmpului de analiză teoretică schiţate de ei aveau să rămână neschimbate pe parcursul unei evoluţii de aproape două secole, până la noua teorie a comerţului internaţional.

1.2 Precursorii şi fondatorii teoriei comerţului internaţional

Primele încercări de analiză teoretică a comerţului exterior au fost întreprinse de reprezentanţii curentului de gândire mercantilist: William Stafford şi Thomas Mun în Anglia, Colbert şi Antoine de Montchrestien în Franţa, Ivan Tihonovici Posoşkov în Rusia etc. Valoarea teoretică a concluziilor lor este limitată de circumscrierea demersului analitic doar în sfera circulaţiei.

În consecinţă, investigaţiile lor rămân la nivelul superficial al căilor de îmbogăţire a naţiunii (a Prince-ului) prin schimburile comerciale externe.

Se ştie că pentru mercantilişti, metalele preţioase, înseosebi aurul şi argintul, reprezintă personificarea universală a bogăţiei. Aurul este “nervul războiului” şi “substitutul nevoilor tuturor oamenilor” (A. de Monchrestien), iar “bogăţia nu constă în a avea mai mult aur sau mai mulţi bani, ci în a avea mai mulţi decât restul lumii sau decât vecinii“1.

Animaţi de un asemenea scop, ei nu vedeau altă posibilitate de mărire a stocului de aur, în afara extracţiei, decât comerţul exterior. Potrivit concepţiei mercantiliste, specificitatea comerţului exterior constă tocmai în faptul că, spre deosebire de circulaţia internă a mărfurilor care nu măreşte cantitatea de aur şi de bani, excedentul exporturilor faţă de importuri poate servi acestei cauze. În acord cu aceasta, recomandările lor de politică comercială sunt orientate spre maximizarea exporturilor şi limitarea importurilor. Semnificativ este faptul că, deşi inconsistentă, mentalitatea “mercantilistă” a primatului exporturilor faţă de importuri răzbate până în zilele noastre.

Preview document

Teoria Comerțului Internațional - Pagina 1
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 2
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 3
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 4
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 5
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 6
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 7
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 8
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 9
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 10
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 11
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 12
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 13
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 14
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 15
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 16
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 17
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 18
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 19
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 20
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 21
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 22
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 23
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 24
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 25
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 26
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 27
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 28
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 29
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 30
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 31
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 32
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 33
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 34
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 35
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 36
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 37
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 38
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 39
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 40
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 41
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 42
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 43
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 44
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 45
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 46
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 47
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 48
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 49
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 50
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 51
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 52
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 53
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 54
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 55
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 56
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 57
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 58
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 59
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 60
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 61
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 62
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 63
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 64
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 65
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 66
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 67
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 68
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 69
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 70
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 71
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 72
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 73
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 74
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 75
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 76
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 77
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 78
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 79
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 80
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 81
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 82
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 83
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 84
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 85
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 86
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 87
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 88
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 89
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 90
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 91
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 92
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 93
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 94
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 95
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 96
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 97
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 98
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 99
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 100
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 101
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 102
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 103
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 104
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 105
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 106
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 107
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 108
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 109
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 110
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 111
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 112
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 113
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 114
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 115
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 116
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 117
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 118
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 119
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 120
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 121
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 122
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 123
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 124
Teoria Comerțului Internațional - Pagina 125

Conținut arhivă zip

  • Teoria Comertului International.doc

Alții au mai descărcat și

Cambia și alte Instrumente de Plată

CAPITOLUL I CAMBIA ŞI UTILIZĂRILE EI 1.1. Introducere 1.1.1. Plăţile fără numerar Lumea europeană, dar nu numai s-a confruntat de-a lungul...

Comertul International al Braziliei

Capitolul I.Prezentare generala 1.1Date generale Brazilia (portugheza Brasil), oficial Republica Federativa a Braziliei ( República Federativa do...

Politicile Comerciale ale UE

Politica comerciala reprezinta totalitatea reglementarilor adoptate de catre stat (cu caracter juridic, administrativ, fiscal, bugetar, financiar,...

Aspecte Privind Promovarea Vânzărilor

În conditiile de piata actuale caracterizate printr-o concurenta puternica, modernitate, progres tehnologic etc., este foarte important pentru...

Comerț Internațional

Cap.1 Aspecte generale privind desfăşurarea comerţului internaţional 1.Explicaţie preliminară Relaţiile economice, îndeosebi comerţul...

Tendinte ale Distributiei pe Plan International

TENDINTE IN EVOLUTIA COMERTULUI PE PLAN MONDIAL, FACTORII DE INFLUENTA, TIPOLOGIA TENDINTELOR TENDINTE IN EVOLUTIA COMERTULUI CU AMANUNTUL PE PLAN...

Rolul Comertului in Economia Contemporana

INTRODUCERE Comertul constituie unul dintre actele fundamentale ale societatii care definesc locul economiei în ansamblul vietii sociale....

Ai nevoie de altceva?