Analiza Cadrului Sistemic - Studiu de Caz - Oz Nelson: The Revolutionary From Kokomo - Martin Puris

Cercetările organizaţionale sau investigaţiile asupra vieţii organizaţionale au devenit o familie tot mai numeroasă de-a lungul timpului. În interiorul acestei familii găsim grupate tipuri de cercetări diverse, cum ar fi: evaluarea programelor, evaluarea organizaţiilor, măsurarea performanţelor, diferite tipuri de audit sau anchete organizaţionale. Printre ele regăsim şi diagnoza organizaţională.

Putem defini diagnoza organizaţională drept o etapă a unui program/proces de schimbare, dezvoltare organizaţională, care, cel mai adesea, constă în colaborarea dintre membrii organizaţiei şi un consultant exterior care colectează şi analizează date şi informaţii relevante faţă de o problemă, cu scopul de a identifica punctele forte-slabe ale domeniului analizat, de a evidenţia cauzele acestora şi de a proiecta/emite soluţii care vor conduce la îmbunătăţirea situaţiei şi a activităţii organizaţiei.

Pentru o diagnoză organizaţională trebuie avute în vedere cel puţin trei puncte principale ale acesteia: analiza, metodele şi interacţiunea. Ultimele două puncte au fost tratate mai cu precădere de literatura de specialitate decât analiza, cea care este pilonul principal al diagnozei. Fără o analiză a situaţiei nu putem propune metode sau interacţinui. Diagnoza reprezintă, de fapt, faza determinării stării de fapt a organizaţiei care se bazează în primul rând pe colectarea informaţiilor, adică inputurile. Prin metode şi interacţinui se va ajunge la outputuri, ţinându-se cont de cultura organizaţională, mediul în care aceasta activează, comportamente, procese şi tehnologie utilizate de către organizaţie.

Una dintre posibilităţile de utilizare a abordării sistemice constă în analiza SWOT, analiză pe care voi incerca să o evidenţiez în expunerea studiului de caz: “Oz Nelson – The revolutionary from Kokomo”, studiu de caz prezent în cartea “Comeback” a lui Martin Puris.

Oz Nelson a fost unul dintre presedinţii companiei UPS – United Parcel Services - o companie multinaţională pe care majoritatea dintre noi a folosit-o măcar o dată în viaţă. Oz Nelson a fost cel care a jucat rolul decisiv în integrare companiei în secolul XX. Şi-a dat seama că lozinca : “Noi ştim ceea ce este bine pentru client, iar un singur preţ este bun pentru toate” este ceea ce îi va trage înapoi de pe piaţă şi va face loc concurenţei, reprezentată de Fedex sau RPS.

Văzându-se încolţit de concurenţă, îşi strânge o parte din managerii departamentali pentru a schiţa câteva puncte care trebuiau lucrate pentru a se menţine pe piaţă. Observă faptul că firmele concurente erau atente şi selective la clientelă, selectau nişele de piaţă cele mai profitabile şi veneau cu soluţii acolo unde UPS nu avea. Şi-a dat seama că “un singur preţ pentru toate” nu mai este fiabil, iar fidelizarea clienţilor avea sa devină o provocare, atât din prisma preţului, cât şi din cea a srviciilor oferite şi, nu în ultimul rând, din ascultarea cerinţelor şi opiniilor clienţilor. În definitv, şi atunci se mergea pe principiul “clientul nostru, stăpânul nostru”, doar de la el se luau banii.

- Pentru a evidenţia acţiunile întreprinse de Nelson, propun analiza SWOT.

Semnificaţia termenului SWOT.

În lucrarea sa clasică din 1916, „Administration industrielle et generale” unde trata doctrina organizaţiilor, şi în particular a intreprinderilor economice, Henri Fayol (1841 – 1925) consideră planificarea strategică drept funcţia managerială cea mai importantă.

Calitatea deciziilor strategice ale consiliului de administraţie ( board of directors) şi directorii CEO ( directorii coordonatori de manageriat şi decidenţii finali) dintr-o organizaţie/intreprindere este influenţată de validatea şi reliabilitatea înţelegerii de catre personalul din managementul prescriptor si managementul decident al organizaşiei a valorilor şi ameninţărilor mediului intern si extern. Şi nu este vorba doar de o înţelegere a situaţiei sale statice, la un moment dat, ci şi a tendinţelor determinate de condiţionările acestor valori şi ameniniţări asupra evoluţiei organizaţiei, de asemenea despre înţelegerea folosirii optime a datelor respective pentru generara şi alegerea strategiei organizaţiei.

Conceptul analizei SWOT provine dintr-o cercetare efectuată între anii 1960 – 1970 la Stanford research Institute din SUA. Studiul respectiv a fost finanţat de catre cimpaniile de pe lista „Fortune 500”. La nivelul anului 1960, fiecare dintre companiile „Fortune 500” crease deja un post de manager pentru alcătuirea planurilor corporaţiei pe termen lung. Totuşi, reyultatele practice arătau că postul respectiv părea să fie o investiţie costisitoare în utilitate.

Din cauza aceasta, companiile „Fortune 500” erau într-un mod special interesate să afle motivele pentru care planurile strategice ale unei corporaţii de multe ori eşuează; eventual să găsească un instrument managerial care să impiedice repetarea acelorlaşi greşeli în construirea planificării strategice.

Pentru alcăuirea metodologiei SWOT, au fost intervievaţi manageri de la 1100 de companii şi organizaţii. Un chestionar conţinând 250 de intemuri a fost completat minuţios de 5000 de directori CEO sau alţi manageri principali. Deşi rezultatele au fost comunicate managerilor seniori care au finanţat proiectul, punctele cele mai sensibile al studiului, nu au fost niciodată publicate; însă ele au fost descoperite independent, de alţi cercetători ( de exemplu „principuil justiţiei distributive” al lui Hal Eyring).

De multe ori, informaţia internă ritică despre o organizaţie este atât de fragmentată în interiorul organizaţiei, încât nici măcar directorul CEO nu posedă un tablou corect despre aceasta.pe termenn scurt, de aici rezultă încetinirea deciziilor, iar pe termen lung, o planificare strategică eronată. Analiza SWOT a fost gândită ca un intrument managerial ce colectează şi organizează această informaţie critică, permiţând managerilor decidenţi să acţioneze proactiv, să apere şi să promoveze interesele/obiectivele organizaţiei cu succese mai bune.

Astfel analiza SWOT constituie cea mai importantă tehnică managerială utilizată pentru înţelegerea poziţiei strategice a unei organizaţii. Analiza SWOT începe cu scrierea unei liste cu puncte curente: puncte de forţă dar şi puncte de slăbiciune, privind starea unei organizaţii.