Cauzele și Efectele Violenței Domestice Asupra Victimelor

I. Scopul cercetării : Cauzele şi efectele violenţei domestice asupra victimelor

Introducere

Violenta (intra) familiala constituie “orice forma de agresiune, abuz sau intimidare, dirijata impotriva unui membru al caminului familial, unei rude de sange sau contra altor personae din mediul familial” Violenta (intra) familiala este “utilizarea constringerii fizice sau emotionale asupra unui alt membru al familiei in scopul impunerii puterii si a controlului asupra acestuia, precum si ansamblul conflictelor din grupul familial, care au ca efect maltratarea partenerului sau al copilului”

“Violenta domestica este o serie repetata de comportamente coercitive si de atac fizic, sexual, psihic, pe care o persoana le manifesta fata de partener, in scopul controlarii si dominarii acestuia, utilizind forta si/sau incapacitatea de aparare a victimei, ce apare in cadrul unei relatii de cuplu. Include si abuzurile de tip economic si social. Este considerata violenta domestica si cea faptuita asupra fostei sotii partenere si in relatiile consensuale” - Institutul pentru Cercetarea si Prevenirea Criminalitatii,

“Violenta intrafamiliala este un act sau un ansamblu de acte la savirsirea carora se foloseste un anumit grad de forta fizica, realizat in cadrul unui grup care indeplineste functii familiale. Asadar violenta intrafamiliala cuprinde mai multe tipuri de violenta: violenta fizica, violenta mentala, violenta verbala, violenta sexuala” Comitetul de ministri ai Consiliului Europei in Recomandarea.

Conflict = divergenta sau diferenta de opinii si interese (in varianta cea mai simpla), care are forme diferite de manifestare pe un cuantuum care poate ajunge la extreme daca nu este rezolvat in stadiile incipiente.

Violenta = orice act sau omisiune comisa in interiorul familiei de catre unul din membrii acesteia, care aduce atingere vietii, integritatii corporale sau psihologice sau libertatii altui membru al aceleiasi familii, vatamind in mod serios dezvoltarea personalitatii lui;

Violenta psihica = luarea in deridere,observatii rautacioase sau umilitoare, amenintari, izolare, dispret, brutalitati, insulte in public, etc. Acest tip de comportament este resimtit in genere ca o atingere la identitate si la increderea de sine, mai ales daca persista;

Violenta domestica = violenta in cadrul familiei sau intre locuitorii aceleiasi case. Printre persoanele din familie cel mai mult agresate se numara minorii, virstnicii si mai ales partenerele, victime asupra carora agresorul foloseste o gama de mijloace, mergind de la maltratare la abuz psihic, exploatare financiara.

Notiunea de camin familial include orice forma de coabitare implicit institutia concubinajului, partenerii concubini sau rudele lor putind fi angrenati in diferite acte de violenta, care se includ in sfera larga a violentei in familie.

Violenta in sens generic inseamna utilizarea fortei si a constringerii de catre un individ, grup sau clasa sociala, in scopul impunerii vointei asupra altora.

Juridic, violenta inseamna folosirea fortei fizice sau a altor mijloace persuasive pentru a aduce prejudicii unor bunuri sau o vatamare a integritatii unei persoane. In acest sens violenta are un caracter premeditat,” este elaborata cu intentie sau semnificind intentia de a produce o suferinta sau un prejudiciu fizic altei persoane”

Psihologic, violenta desemneaza un comportament agresiv manifestat, cel mai adesea ca urmare a unor frustrari, care nu pot fi defulate pe cai dezirabile social.

Violenta insa este cel mai bine legata de abuzul de putere, fiind legata ,de o pozitie de putere si de impunere a acestei puteri celorlalti. Paradoxal, uneori,chiar lipsa puterii determina violenta. Constiinta lipsei de putere, a impotentei, creeaza in multe cazuri, o nevoie de afirmare atit de puternica, incit devine agresivitate destructiva, care in ultima instanta conduce tot la violenta

Orice forma de violenta indreptata impotriva unei fiinte umane reprezinta o incalcare a drepturilor omului, a dreptului la siguranta persoanei, este un abuz de putere si de incredere care impiedica stabilirea de relatii egale si a respectului.

Pentru anumite persoane autoapararea pare o sarcina imposibila si adopta o reactie pasiva, de neajutorare. Asemenea concentrare spre a mentine un mediu sigur indeparteaza persoanele abuzate de ceilalti care considera lumea un loc relativ pasnic. Procesul de neajutorare invatata a fost folosit pentru a explica schimbarile cognitive, afective si comportamentale care apar atunci cand nu exista credinta ca vor urma consecinte naturale. De asemenea s-a folosit pentru a conceptualiza reactiile “femeii batute” sau lipsa acestor reactii la abuzul fizic, sexual sau psihologic repetat.

Violenta-domestica afecteaza functionarea intregii familiei, in toate structurile sale, spune autoarea. Familia devine astfel mai putin transparenta si deschisa mediului social imediat: familia largita, vecinii, prietenii, colegii. De aici provine tendinta de izolare sociala, element caracteristic in dinamica violentei domestice. Stigmatului social i se adauga sentimentul de autoculpabilizare al victimei, care accetueaza si mai mult neputinta initierii vreunei schimbari. Comunicarea devine o arma impotriva celuilalt, iar in mediul profesional un mijloc rutinat de relationare superficiala cu ceilalti, un rol jucat in limitele orelor de serviciu. Functia principala a familiei, cresterea copiilor, este distorsionata, consecintele fiind dramatice si de lunga durata.

Invariabil, violenta domestica nu se rasfrange numai asupra victimei, femeia in acest caz, ci afecteaza toti membrii familiei si mai ales asupra copiilor fie direct fie prin indepartarea puterii de concentrare a mamei asupra lor. Intr-un climat violent, nevoile de baza ale copiilor – nevoia de siguranta, de viata ordonata, de dragoste – sunt profimd neglijate. Functiile parentale nu mai pot fi indeplinite. O mama victima a violentei sotului este mai putin capabila sa asigure ingrijirile de baza necesare copilului (hrana, casa, igiena, haine, sanatate fizica) sau sa-l protejeze pe acesta de raniri, accidente, pericole fizice sau sociale. Coplesita de rusine pentru ceea ce i se intampla, de sentimentul esecului in cea mai importanta relatie interpersonala de teroare, de autoacuzatii, femeia nu mai este capabila de a juca nici unul din rolurile impuse de viata familiei. Astfel se explica numarul mare de accidente domestice ale caror victime sunt copiii. Investigatii sumare in cazurile de copii neglijati scot la iveala violenta din cammele lor, care nu mai lasa copilului locul de care acesta are nevoie pentru a se dezvolta normal.