Comunicare și Rezolvarea Conflictelor

Introducere

În demersul nostru de identificare, dezvoltare si optimizare a câmpului complex de influente pe care comunicarea îl poate crea în jurul metodelor de interactiune educationala, un tip aparte cu deosebita relevanta practica îl reprezinta comunicarea în cadrul grupului. Iata de ce, în rândurile care urmeaza, ma voi opri cu precadere asupra unui tip special de grup, si anume echipa educationala, pe care o putem integra la limitele unor definitii ce preiau si folosesc achizitiile teoretico-metodologice, atât ale psihologiei sociale (referitor la dinamica grupurilor), ale psihologiei organizationale (deoarece echipa educationala are multe determinante procesuale similare grupului de lucru din organizatii), cât si – desigur – ale pedagogiei.

Societatea continua sa existe prin transmitere, prin comunicare, dar este corect sa spunem ca ea exista în transmitere si în comunicare. Este mai mult decât o legatura verbala între cuvinte precum comun, comunitate, comunicare. Oamenii traiesc în comunitate în virtutea lucrurilor pe care le au în comun; iar comunicarea este modalitatea prin care ei ajung sa detina în comun aceste lucruri. Pentru a forma o comunitate sau o societate, ei trebuie sa aiba în comun scopuri, convingeri aspiratii, cunostinte – o întelegere comuna – „acelasi spirit” cum spun sociologii. Comunicarea este cea care asigura dispozitii emotionale si intelectuale asemanatoare, moduri similare de a raspunde la asteptari si cerinte.

Cercetarile din domeniul vietii sociale a adolescentilor arata ca peste 75% dintre persoanele sub 18 ani se simt adesea singure (Eunson si Henderson,1987). Aceste date ilustreaza ca problema sentimentului de singuratate la adolescenti este o problema importanta care necesita o abordare adecvata. Sentimentul de singuratate în perioada adolescentei poate deveni frecvent si acut. Factorii care declanseaza si mentin aceasta stare sunt: deficitul abilitatilor de comunicare, de relationare, timiditatea, stima de sine scazuta, inabilitatea de exprimare emotionala, deprinderi ineficiente de asertivitate, timp îndelungat petrecut singur, participarea scazuta la activitatile sociale si extracurriculare. Singuratatea are ca si consecinte de lunga durata dezvoltarea depresiei si anxietatii sociale. Prin dezvoltarea abilitatilor de comunicare si relationare putem preveni starile afectivitate negativa care îi afecteaza pe adolescenti si care au consecinte negative multiple.

Abilitatea de comunicare presupune si abilitatea de rezolvare a conflictelor de comunicare.

Capitolul I

1.1 Conflictul

1.1.1. Definitie

Daca acceptam definitia sinteza data de S. Moscovici psihologiei sociale ca stiinta rezolvarii conflictelor dintre individ si societate, atunci tema cu privire la conflict este o tema principala a acestei stiinte. Abordarea ei sub aspect teoretic cât si aplicativ, delimitarea strategiilor de managerierie, control si rezolvare a conflictelor fiind utila si necesara.