Credibiliatea Ziarelor vs Alte Medii de Informare in Masa

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Credibiliatea Ziarelor vs Alte Medii de Informare in Masa.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 13 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Comunicare

Cuprins

Introducere 2 - 3
Credibilitatea mass-mediei 4 - 7
Rezultatele chestionarelor 7 - 9
Studiu de caz 9 - 12
1. Presa de a doua zi 9 - 10
2. Cazul Edodia 10 - 12
Concluzie 12
Bibliografie 13

Extras din document

Introducere

Genurile informative au, ca principală sarcină, difuzarea informaţiei din cele mai diverse domenii de activitate (culturală, politică, economică, socială etc.). Încă de la primele yiare apărute în lume, genurile informative au ocupat spaţii largi. Această tendinţă s-a accentuat odată cu scurgerea vremii. Apariţia noilor tehnici (radio, televiziune), mai operative în difuzarea informaţiei, nu au exclus prezenţa acesteia în coloanele presei scrise. Cele dintâi publicaţii româneşti („Curierul românesc” – 1829, „Albina românească” – 1829, „Gazeta Transilvania” – 1837) în care „se putea citi: ştiri politice, noutăţi de la teatrul războiului, documente oficiale, veşti despre negoţ”, dar mai ales, marile periodice de mai târziu („Universul”, Adevărul”, „Dimineaţa” – în articolul-program al acestui ziar se consemna rostul noului cotidian: „un ziar care să apară în zori, în calea oricărui cetăţean, în orice colţ al tării pretutindeni, şi să-l înşiinţeze în tot ce s-a petrecut de ieri şi până azi, peste zi şi peste noapte au inclus în paginile lor şi gesturi informative.

Se pot face câteva observaţii: orice gen ziaristic trebuie să aibă, ca punct de pornire, fapte din realitate. Genurile se deosebesc între ele prin felul cum sunt înfăţişate faptele selectate de ziarist. Unele genuri comunică, în primul rând, fapte, evenimente (ştirea, reportajul, interviul), altele sunt destinate comunicării ideilor (articolul, eseul).

Termenul de media este utilizat pentru a desemna totaliatea mijloacelor de comunicare. In acelasi timp putem afirma ca termenul de mass-media se refera la acea parte media care se adreseaza unui numar mare de audienta, spre exemplu populatia unui natiuni, si se manifesta prin intermediul radioului, ziarelor si publicatiilor cu informative, televiziune, internetul.

Ziarul este o publicatie ce contine stiri, informatii si publicitate.Poate fi specilaizat in publicarea informatiilor de interes general sau pe un anumit domeniu, spre exemplu ziarele financiare sau cele sportive. Publicatiile de acest gen pot fi zilnice, saptamanale sau trimestriale.

Primul ziar a fost publicat in anul 1605 si cu toate ca acest mod de informare a populatiei a prosperat, in ultimii ani dezvoltarea tehnologiei a facut ca ziarele sa se gaseasca intr-o situatie de impas, acestea fiind detronate de televiziune si internet. O solutie pentru aceasta problema a fost inlocuirea tiparului cu publicatiile on-line.

Un dezavantaj al publicatilor tiparite in fata radioului, televiziunii si internetului este acela ca cele din urma transmit informatiile in timp real in timp ce in cazul ziarelor stirea ajunge la populatie cu o oarecare intarziere. De asemenea se poate afirma ca in cazul publicatiilor tiparite in transmiterea informatiei poate intervenii subiectivitatea sau imprecizia.

Oricine vrea sa stie ce se intimpla in jurul lui, in viata politica, sociala sau culturala, citeste presa cotidiana cu dorinta expresa de a afla ultimele noutati, menirea esentiala a unui ziar este de a informa cu promptitudine, de a reflecta cu profesionalism, responsabilitate si fara menajamente diversitatea evenimentelor. Presa trebuie sa fie, de drept, a patra putere in stat, sa sanctioneze coruptia si abuzurile clasei politice, indiferent ca este vorba despre oamenii Puterii sau despre cei ai Opozitiei, sa nu taca si sa nu ierte.

Credibilitatea mass-mediei

Credibilitatea ziarelor depinde de obiectivitatea si temeinicia anchetelor intreprinse, de veridicitatea argumentelor invocate in sprijinul acuzatiilor formulate si, nu in ultimul rind, de seriozitatea surselor pe care le utilizeaza. Presa face si desface reputatii publice, presa trebuie sa fie responsabila.

În ceea ce priveşte credibilitatea presei române, s-a realizat un studiu de către cei de la INSOMAR privind credibilitatea principalelor canale tv, ziare si a posturilor de radio. Studiul s-a efectuat în perioada 16 – 21 februarie 2005, pe un eşantiont format din 1295 de persoane. Persoanele chestionate au fost rugate sa de-a note de la 1 la 5 pentru gradul de incredere al stirilor difuzate de posturile tv. Cu o medie de 3,69, Realitatea TV a ieşit pe locul 3, pe locul 2 Antena ! cu o medie de 3,71 iar cu o medie de 3,75, Pro TV a ieşit pe locul 1.

Îmtrebaţi de ziarul care le ofera cele mai multe informaţii, 36% dintre respondenţi au nominalizat un ziar local, 15% au spus Jurnalul Naţional şi 14% - Adevărul. În ceea ce priveşte posturile de radio, pe primul loc este România actualităţi, cu 33%. Urmează radiourile locale – 22% si Europa FM 20%.

Fisiere in arhiva (1):

  • Credibiliatea Ziarelor vs Alte Medii de Informare in Masa.doc

Alte informatii

UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării Specializare : Comunicare si Relaţii Publice