Criză de imagine CFR. accidentul feroviar din Valea Călugărească - 10 mai 2008

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Comunicare
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 14 în total
Cuvinte : 4402
Mărime: 583.42KB (arhivat)
Cost: 5 puncte
Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice

Extras din document

Istoric şi organigramă C.F.R.

Prima linie de cale ferată a fost deschisă la data de 20 august 1854 pe ruta Oraviţa – Buziaş. Avea o lungime de 62,5 km şi, iniţial, era utilizată pentru transportul de cărbune, urmând ca, la data de 1 noiembrie 1856 să fie deschisă traficului de pasageri. Această linie aparţinea însă Imperiului Austro-Ungar, fiind operată de către Căile Ferate Austriece.

Prima rută de cale ferată construită pe teritoriul românesc a fost Bucureşti – Giurgiu (inagurată la 26 august 1969), realizată cu sprijinul companiei engleze John Trevor-Barkley în timpul domniei principelui Carol I. În anul 1966, Parlamentul României a aprobat construcţia a 915 km de cale ferată pe Vârciorova – Roman via Piteşti, Bucureşti , Buzău, Brăila, Galaţi, Tecuci. Odată cu finalizarea întregii rute, administrarea rutelor de cale ferată a revenit statului care a înfiinţat Căile Ferate Române în anul 1880.

În timpul perioadei comuniste, s-au făcut o serie de modernizări ale căilor ferate în ceea ce priveşte electrificarea şi dublarea liniilor. După Al Doilea Război Mondial, din cauza pierderii sudului Dobrogei în favoarea Bulgariei, a nordului Bucovinei şi Basarabiei în favoarea Uniunii Sovietice, exploatarea liniilor de cale ferată din acele teritorii a revenit celor două state.

Până la mijlocul anilor ’70, locomotivele cu abur au dispărut complet, fiind înlocuite de cele diesel şi electrice, marea majoritate construite la Arad.

În perioada comunista, România avea cea mai densă şi utilizată reţea de cale ferată, însă cu o infrastructură depăşită. Această situaţie, alături de problemele economice ale anilor ’90, a determinat declinul CFR-ului. Rute mai puţin circulate, în special din zonele rurale, s-au închis, iar materialul rulant, achiziţionat în mare parte în anii ’70, a intrat într-o perioada de lipsa de reparaţii. Astfel, imaginea CFR a început să se deterioreze atât în ţară cât şi străinătate.

În anul 1998, Societatea Naţională a Căilor Ferate Române a fost reorganizată în cinci instituţii finanţate independent, pentru a mări eficienţa serviciului de transport feroviar, şi redenumită Compania Naţională de Căi Ferate.

Organizarea actuală a CFR

Din cadrul Companiei Nationale de Căi Ferate fac parte următoarele societăţi:

1. Compania Naţională de Căi Ferate – CFR S.A.

Obiectul de activitatea al CFR S.A. este administrarea şi întreţinerea infrastructurii feroviare publice şi private în vederea alinierii la proiectele de dezvoltare a transporturilor europene. Statul român este acţionar majoritar al CFR, reprezentanţii statului în consiliul de administraţie şi preşedintele consiliului de administraţie fiind numiţi prin ordin al Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii.

Filială a CFR S.A, Informatică Feroviară S.A (acţionar unic), a fost înfiinţată la data de 1 noiembrie 2002 şi are ca obiect de activitate producţia de programe, implementarea şi exploatarea de aplicaţii informatice pentru transportul feroviar precum şi furnizarea altor servicii informatice societăţilor feroviare şi terţilor.

2. Societatea Naţională de Transport Feroviar de Călători – CFR Călători S.A.

CFR Călători S.A. reprezintă operatorul naţional pentru transportul de călători şi desfăşoară activităţi precum: transportul feroviar public de călători pe rute interne şî internaţionale, transport în vagoane specializate de tip militar, penitenciar şi activităţi conexe sau adiacente – consultanţă, turism intern şi internaţional, transport bazat pe alte tehnologii decât cea feroviară, depozitarea şi vămuirea exopediţiilor de bagaje şi mesagerii.

3. Societatea Naţională de Transport Feroviar de Marfă – CFR Marfă S.A.

S.N.T.F.M CFR Marfă S.A. desfăşoară activităţi de interes public naţional, având ca obiect de activitate principal efectuarea transportului feroviar de mărfuri in trafic intern şi internaţional. Consiliul de Administraţie numără unsprezece membrii din care cinci sunt reprezentanţi ai statului, patru sunt numiţi de către Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii iar al cincilea, de către Ministerul Finanţelor.

Preview document

Criză de imagine CFR. accidentul feroviar din Valea Călugărească - 10 mai 2008 - Pagina 1
Criză de imagine CFR. accidentul feroviar din Valea Călugărească - 10 mai 2008 - Pagina 2
Criză de imagine CFR. accidentul feroviar din Valea Călugărească - 10 mai 2008 - Pagina 3
Criză de imagine CFR. accidentul feroviar din Valea Călugărească - 10 mai 2008 - Pagina 4
Criză de imagine CFR. accidentul feroviar din Valea Călugărească - 10 mai 2008 - Pagina 5
Criză de imagine CFR. accidentul feroviar din Valea Călugărească - 10 mai 2008 - Pagina 6
Criză de imagine CFR. accidentul feroviar din Valea Călugărească - 10 mai 2008 - Pagina 7
Criză de imagine CFR. accidentul feroviar din Valea Călugărească - 10 mai 2008 - Pagina 8
Criză de imagine CFR. accidentul feroviar din Valea Călugărească - 10 mai 2008 - Pagina 9
Criză de imagine CFR. accidentul feroviar din Valea Călugărească - 10 mai 2008 - Pagina 10
Criză de imagine CFR. accidentul feroviar din Valea Călugărească - 10 mai 2008 - Pagina 11
Criză de imagine CFR. accidentul feroviar din Valea Călugărească - 10 mai 2008 - Pagina 12
Criză de imagine CFR. accidentul feroviar din Valea Călugărească - 10 mai 2008 - Pagina 13
Criză de imagine CFR. accidentul feroviar din Valea Călugărească - 10 mai 2008 - Pagina 14

Conținut arhivă zip

  • Criza de Imagine CFR. Accidentul Feroviar din Valea Calugareasca - 10 Mai 2008.docx

Ai nevoie de altceva?