Efectele mass media în spațiul public

INTRODUCERE

În dezbaterea problemelor privind efectele mass-media se impun, de la început, câteva precizări, unele conceptuale, altele legate de perspectivele de abordare. Cercetările asupra efectelor au oscilat între două opţiuni privind importanţa şi puterea de a influenţa a media, capacitatea lor de a produce anumite efecte. Astfel, aprecierile s-au articulat fie sub ideea “efectelor atotputernice” ale media, fie sub ideea “efectelor minore”(limitate).

Analiza efectelor se situează în centrul studiilor asupra comunicării de masă. Problemele cheie abordate se referă la : puterea de influenţare a media, direcţiile de influenţare, tipurile de efecte, mecanismele şi condiţiile producerii efectelor.

Analiza modului în care mass media influenţează societatea (în chip voit, în urma unei strategii dinainte pusă la cale sau în chip întâmplător) a constituit una din preocupările majore ale cercetătorilor mass-media.

Impunerea Televiziunii în ansamblul sistemelor mediatice este un alt factor care obligă la reconsiderarea puterii de influenţă a media. Aceasta atinge şi atrage audienţe de dimensiuni fără precedent. Puterea de atracţie şi de seducţie a televiziunii este incomparabilă cu aceea a altor media.

CAPITOLUL I. SISTEMUL MASS MEDIA. COMUNICAREA DE MASĂ. NOŢIUNI INTRODUCTIVE.

Fenomenul atât de complex şi contradictoriu al comunicării de masă a cunoscut numeroase tipuri de definire şi numeroase perspective de clasificare. Astfel, după unii autorii, comunicarea de masă este orientată către audienţe largi, eterogene, care nu sunt cunoscute de către comunicator. Mesajele sunt transmise în mod public şi sunt calculate astfel încât să ajungă repede la public, uneori chiar în mod simultan cu emiterea lor .

După alţi autori, comunicarea de masă este practica şi produsul care oferă divertisment şi informaţii unei audienţe formate din persoane necunoscute. Aceste conţinuturi, transmise pe suporturi tipărite, sonore şi audio-vizuale, au statutul unor mărfuri, care sunt produse în mod industrial, cu ajutorul unor tehnologii complexe, sunt regularizate de stat şi sunt finanţate de firmele particulare, fiind consumate în mod personal, privat, de către publicul lor .

În limbajul de specialitate, foarte adesea, această noţiune este considerată sinonimă cu aceea de mass-media. Acest termen s-a format pe teren anglo-saxon, prin sinteza dintre un cuvânt englez “mass” care trimite la “masa” de consumatori ai acestor forme culturale şi cuvântul latin,”media”, în forma sa de plural, care se referea la suportul pe care sunt fixate mesajele respective.

În dezbaterea problemelor privind efectele mass-media se impun, de la început, câteva precizări, unele conceptuale, altele legate de perspectivele de abordare.

Cercetările asupra efectelor au oscilat între două opţiuni privind importanţa şi puterea de a influenţa a media, capacitatea lor de a produce anumite efecte. Astfel, aprecierile s-au articulat fie sub ideea “efectelor atotputernice” ale media, fie sub ideea “efectelor minore”(limitate). Judecăţile asupra efectelor s-au schimbat substanţial în decursul anilor, trecându-se de la ceea ce s-au numit efecte punctuale, directe şi pe termen scurt la efecte difuze indirecte şi pe termen lung. Aceste schimbări au fost legate de modificarea imaginii asupra receptorului: de la un receptor pasiv, supus unei influenţe directe a mesajelor la un utilizator activ şi selectiv al mediilor şi conţinuturilor .

S-au înregistrat, de asemenea alternanţe între diferitele tipuri de cercetări: cele experimentale au fost consacrate mai ales evaluării efectelor directe, puternice şi imediate, suferite de anumite categorii de receptori (mai ales cei pasivi), pe când cele bazate pe anchete şi sondaje cantitative, dar mai ales pe studii calitative, studii panel combinate cu analize de conţinut, au condus mai curând la concluzia efectelor difuze. Studiile au luat, de asemenea, în considerare inegalităţile de pregătire şi instrucţie ale diferitelor categorii sociale ca premise ale diversificării efectelor media.

Numeroasele controverse au fost alimentate de dificultăţile măsurării cu certitudine a ponderii media în influenţarea comportamentelor, opiniilor, moravurilor, mentalităţilor, etc. Aceasta, deoarece media acţionează în contexte concurenţiale, consonante sau discordante cu alţi factori şi surse de influenţare din mediul socio-cultural .

De când s-a impus ca o componentă esenţială a lumii moderne, sistemul comunicării de masă s-a impus permanent ca un factor activ al jocului social, modelând celelalte subsisteme ale societăţii. Nici politicul, nici economicul, nici cultura şi nici viaţa cotidiană nu au putut scăpa de presiunea exercitată de mesajele presei. Mass-media ne afectează profund, deoarece ele constituie o prezenţă constantă în viaţa noastră. Alte instituţii pot avea un impact mai puternic, dar nu unul persistent şi adânc. Afilierea familiară şi prieteniile se schimbă pe măsură ce individul se maturizează şi trece prin diferitele etape ale vieţii. Şcoala ocupă numai o perioadă limitată de timp din existenţa noastră. Doar o parte din populaţie frecventează, în mod regulat, biserica. În antiteză, mass-media fac parte din viaţa noastră zilnică şi ne însoţesc din copilărie până la moarte.

Experienţele zilnice dovedesc diferite exemple ale unor mici efecte. Ne îmbrăcăm sub influenţa prognozei meteo, cumpărăm ceva dintr-o reclamă, mergem la un film menţionat în ziar etc . Candidaţii politici şi partidele sunt constant preocupate să găsească modul în care pot comunica cu electoratul, astfel încât să câştige voturi. Agenţiile de publicitate conduc o mare afacere în ceea ce priveşte cunoaşterea obiceiurilor, dorinţelor şi nevoilor, încercând să creeze reclame care să aducă vânzări cât mai mari.

Din această cauză, analiza modului în care media influenţează societatea (în chip voit, în urma unei strategii dinainte pusă la cale sau în chip întâmplător) a constituit una din preocupările majore ale cercetătorilor mass-media.

I.1. Paradigma evoluţionistă şi conceptul de societate de masă

Datorită faptului că atât tehnologia comunicării, cât şi ordinea socială sunt într-un proces constant de modificare, avem toate motivele să credem că influenţele mass-media asupra societăţii nu vor fi aceleaşi de la o epocă la alta. Aşadar, este greu să dăm nişte reguli sau să formulăm explicaţii despre efectele comunicării de masă, care să fie valabile pentru toţi cetăţenii, în acelaşi moment.

În primele decenii ale acestui secol, mass-media se aflau în etapa copilăriei. Chiar şi aşa, publicul era alarmat de efectele pe care aceste noi forme de comunicare – ziare, filme, emisiuni radio – le aveau asupra lor, a copiilor şi a vecinilor lor.

Conceptul de “societate de masă” este deosebit de important pentru a înţelege modul în care s-au format primele teorii despre sistemul mass-media (în special cele referitoare la efectele puternice ale presei asupra comportamentului indivizilor).